Prima atestare documentara a Pitestilor, dupa cum se stie, dateaza din 20 mai 1388, insa marturiile arheologice care atesta existenta unor asezari pe acest teritoriu sunt mult mai vechi.
Pitestii sunt numiti oras al domniei in mai multe documente in secolul al XVI-lea. incepand cu secolul al XV-lea, avem documente care atesta raporturile de comert dintre negustorii pitesteni si orasele Sibiu si Brasov.
Asezarea facea legatura intre estul si vestul tarii, de la Bucuresti spre Craiova si, de asemenea, din Giurgiu, spre Campulung si Brasov. Fara doar si poate, in toata aceasta vreme, in pofida lipsei documentelor scrise, Pitestii au avut o forma de conducere. De asemenea, pentru ca era oras al domniei, autonomia si atributiile conducatorilor ei erau limitate de influenta slujbasilor domnesti. Nici veniturile conducerii orasului nu erau foarte numeroase, timp de secole marile constructii si amenajari fiind realizate cu ajutorul locuitorilor orasului. Realitatea aceasta este caracteristica intregii tari, nu doar Pitestilor.
Cea mai veche marturie scrisa cu privire la conducerea Pitestilor dateaza din 1582 cand orasul era administrat de un sfat care avea 12 pargari in fruntea carora se afla un judet. Sfatul avea drept de judecata asupra locuitorilor, drept de administrare si reprezentare a a orasului; incasa darile si actiona si in domeniul comercial (emitea si confirma acte de proprietate, intarea diferite tranzactii); repartiza loturile de munca din mosia orasului; executa anchete si asigura politia balciurilor. Ni s-au pastrat, de-a lungul timpului, cateva dintre numele celor care au exercitat functiile de judet si de parcalab al Pitestilor.
Reprezentantii orasului Pitesti au asigurat dezvoltarea in timp a localitatii, au asigurat refacerea orasului dupa nenumaratele razboaie, boli, incendii, inundatii si cutremure care au afectat viata locuitorilor. Odata cu trecerea timpului si cu modernizarea societatii romanesti, modificarile au influentat si administratia Pitestilor. Mai intai, dupa 1831, prin intermediul Regulamentului Organic si apoi ca urmare a legislatiei din timpul domnitorului Cuza si a Constitutiei din 1866, administratia orasului se dezvolta si primeste tot mai multe atributii. in perioada 1831-1859, la conducerea Pitestilor se afla un maghistrat orasenesc, condus de un presedinte, pentru ca din 1859 sa fie instituita denumirea de primar.
Incepand cu secolul al XIX-lea, Primaria Pitestilor functioneaza pe principii moderne, cu mai multe departamente, in functie de legislatia romaneasca si de necesitatile ritmului de dezvoltare al societatii noastre. Cultura, invatamantul, sportul, transporturile, iluminatul stadal, igiena, sanatatea si siguranta populatiei sunt doar o parte dintre preocuparile constante ale reprezentantilor orasului Pitesti. Pe 7 martie 1837, la initiativa mai multor cetateni ai orasului si prin aportul lor financiar, se decide pietruirea celor doua strazi principale ale orasului Pitesti. La 2 iunie 1860, Consiliul Municipal Pitesti hotaraste construirea a sase rezervoare de apa necesare pompierilor, precum si locul de amplasare si modalitatea de acoperirea a cheltuielilor. Din raportul Primariei Pitesti inaintat Prefecturii Arges in 13 noiembrie 1869 cu privire la lucrarile edilitare efectuate in oras, descoperim ca fusesera realizate: pavarea mai multor strazi, repararea majora a scolii publice de baieti, construirea de noi localuri si strazi.
Rolul cetatenilor Pitestilor, precum si al autoritatilor locale a fost fundamental pentru reusita razboiului pentru independenta. La Pitesti s-au construit cuptoare pentru paine si s-au ridicat spitale pentru ingrijirea ranitilor. Efortul orasului a fost laudat de domnitorul Romaniei, Carol I, in cadrul vizitei sale la Pitesti, dupa incheierea razboiului. La 5 aprilie 1885, Primaria Pitesti inainteaza un memoriu Prefecturii Arges pentru a inlesni aprobarea de catre Ministerul de Interne a imprumutului solicitat pentru construirea noului sediu al primariei (va fi dat in folosinta un an mai tarziu, in 1886).
S-a pastrat tabelul Primariei Pitesti din 19 octombrie 1892 cu privire la proprietatile orasului si veniturile obtinute. Acestea din urma erau de 72697 de lei si 97 de bani. Proprietatile care aduceau venit erau: piata Sf. Gheorghe (aducea majoritatea veniturilor orasului, prin cele 65 de maghernite si un teren pe care se vindea paine si care erau inchiriate); targul saptamanal; un loc de mosie; un altul la Dobrogostea, in devalmasie; locul de peste apa Raului Doamnei, din jud. Muscel; locul cedat de raposata Maria Dimancea; locul la capul podului Arges, in oras, inchiriat mai multor persoane; locul langa julmani, pe malul raului; locul aproape de gara caii ferate; locul pe strada scolilor, langa proprietatea raposatului T. Bratianu; locul in dosul temnitei; pivnita de sub scoala de fete nr. 2. Proprietatile orasului care nu aduceau venituri erau: localul Primariei; localul vechi al Primariei; localul scolii de baieti nr 1 si cel al scolii de fete nr. 2; cazarma de pompieri, localurile de la cimitirul comunei si patru case detinute de Primarie.
In cadrul procesului de modernizare a orasului, Primaria Pitesti incheie in 4 noiembrie 1901 un contract cu firma "Vilhelm Pittner" din Viena pentru dotarea cu felinare pentru iluminatul orasului. Potrivit documentului, Primaria Pitesti solicita cate 33 de felinare patrate si 33 de lampi de tip "Pittner". Pe 17 mai 1910, Primaria Pitesti aproba un contract de antrepriza pentru construirea teatrului si a baii populare. in 10 decembrie 1910, Primaria elaboreaza un memoriu justificativ pentru intocmirea unui plan de sistematizarea a orasului. Documentul cuprinde informatii despre istoria geografica a orasului; intinderea si modernizarea retelei de apa si canalizare; modalitatile de modernizare a retelei stradale in concordanta cu planurile de dezvoltare pe termen lung ale Pitestilor; formarea si descrierea intinderii cartierelor orasului: cartierul comercial, cartierul industrial, cartierul de vile si cel de locuinte; construirea unor gradini publice, parcuri si amenajarea parcului Trivale. Pentru acesta din urma, in 28 mai 1913, Primaria aproba proiectul de infrumusetare elaborat de arhitectul Pinard.
Din pacate, prima jumatate a secolului al XX-lea este influentata decisiv de cele doua razboaie mondiale. In primul razboi, Pitestii sunt ocupati de armata germana si arhiva Primariei este distrusa, iar in al doilea, pe langa dezastrele economice provocate de conflictele armate, Pitestii sunt bombardati de aviatia americana in 6 mai 1944, cu rezultate devastatoare, pentru cladiri si oameni.
Scurta perioada de liniste dintre cele doua conflagratii ne arata un oras Pitesti in plina dezvoltare urbanistica. Pe 15 mai 1935, Primaria orasului decide infiintarea unei pepiniere, a unui stadion, strand, patinoar si poligon de tragere. A doua parte a secolului al XX-lea este reprezentata pentru Romania de regimul politic comunist. Orasul se dezvolta din punct de vedere industrial si implicit factorul economic produce schimbari pozitive in intreaga viata sociala a orasului.
Sunt construite cladiri de utilitate publica (spitale, scoli etc.), este dezvoltata reteaua de strazi, cea de alimentare cu apa si canalizare, precum si cea de electricitate; este intarita paza si securitatea orasului, sunt imbunatatite masurile de potectie sociala etc.
Caderea regimului comunist in decembrie 1989 si reinstaurarea democratei ca forma de guvernare au necesitat noi eforturi din partea Primariei Pitesti, pentru a adopta masurile necesare noilor realitati politice. Treptat, datorita politicilor de descentralizare administrativa, Primaria Pitesti a primit tot mai multe sarcini, cu privire la organizarea vietii sociale si economice a municipiului.
O serie de modernizari necesare orasului au fost realizate prin atragerea unor fonduri europene, in cadrul unei politici adminstrative, in concordanta cu directiile de dezvoltare nationale si europene.
Sursa: Primaria Pitesti - primariapitesti.ro
Istoric Primaria Pitesti
In conformitate cu prevederile Legii administrative promulgate in anul 1864 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, s-a impus construirea de catre Consiliul Comunal a unui edificiu nou si modern pentru Primaria din Pitesti. Astfel, in ziua de 5 iulie 1885 este inaintat Ministerului de Interne, prin Prefectura Arges, un memoriu prin care se solicita acordarea imprumutului necesar pentru ridicarea localului propriu si deplin cuprinzator al Primariei. Lucrarile au demarat imediat ce au fost primiti banii, antreprenorul s-a dovedit activ si serios, astfel incat, in ziua de 30 octombrie 1886, la ora 12.00, are loc inaugurarea noului Palat Comunal (Primaria Pitesti). Cladirea, cu o arhitectura placuta, a adapostit Primaria orasului pana in anul 1968, cand a fost cedata Galeriilor de Arta, bucurandu-se de statutul de monument istoric. Inca din 1886, primarii si consilierii comunali si-au putut desfasura aici activitatea in conditii optime, spatiul cladirii concentrand toate institutiile de stat aflate in subordinea Primariei.
Veniturile Primariei din acea perioada proveneau, ca sursa principala, din inchirierea de "maghernite" negustorilor care desfaceau diferite produse, precum si unor meseriasi. Desi dispunea de importante suprafete de teren arabil, izlaz si padure, acestea ii aduceau venituri modeste, de felul celor obtinute din arendarea pietrei si a pietrisului din prundul Argesului sau a unor suprafete mici din oras sau de la marginea acestuia. Eforturile administrative ale primarilor si consilierilor acelei epoci erau uneori sprijinite de donatiile in bani si bunuri ale cetatenilor.
Daca pana catre mijlocul secolului al XIX-lea aprovizionarea localitatii cu produse de prima necesitate era una dintre obligatiile stricte ale Primariei, dupa formarea statului modern, primarului, consiliilor comunale si comisiilor interimare le revine sarcina de a inlesni aprovizionarea si de a veghea asupra corectitudinii comertului si calitatii marfurilor de pe piata. La inceputul secolului trecut, activitatea Primariei era organizata dupa tiparele serviciilor din secolul al XIX-lea, acestea inmultindu-se si diversificandu-se, in functie de nevoile momentului si de consistenta veniturilor bugetare. in intervalul decembrie 1947 - ianuarie 1948, toate serviciile si-au intocmit regulamente de functionare, conform unei decizii a Ministerului Afacerilor Interne, schema de organizare tip a Primariei la acea data reunind serviciile administrativ, contencios, financiar-economic, tehnic, zootehnic si sanitar-veterinar. Modificari privind functionarea acestora survin incepand din ianuarie 1951, o data cu formarea Comitetului Provizoriu al orasului Pitesti. La nivel de conducere, acestea sunt semnalate din februarie 1968, dupa cea de-a XIX-a sesiune extraordinara a deputatilor, in organigrama figurand prim-secretarul Comitetului Municipal al PCR - presedinte al Comitetului Executiv al Consiliului Popular al municipiului Pitesti si primar al municipiului Pitesti.
Evenimentele politice din decembrie 1989 au impus schimbari de structura profunde privind schema de organizare si atributiile Primariei, in momentul de fata conducerea fiind exercitata, ierarhic, de primar, viceprimari si secretar.
Sursa: Primaria Pitesti - primariapitesti.ro (site vechi)
