Despre Arges - Geografie

Situat in partea central-sudica a Romaniei, judetul Arges, cu o suprafata de 682631 ha (6826,3 kmp), reprezinta 2,9% din teritoriul tarii.
Pe teritoriul judetului Arges se intersecteaza paralela de 45° latitudine nordica cu meridianul de 25° longitudine estica. Altfel spus, acest punct marcheaza jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord, dar si jumatatea distantei dintre Oceanul Atlantic (vestul) si Muntii Urali (estul Europei).
Punctele extreme sunt localizate in comunele:
- Nucsoara la nord
- Mirosi la sud
- Dragoslavele la est
- Ciomagesti la vest
Judetele invecinate sunt:
- Basov si Sibiu la nord
- Teleorman la sud
- Dambovita la est
- Olt si Valcea la vest
Structura administrativa a judetului cuprinde: 3 municipii: - Pitesti - resedinta judetului, Campulung, Curtea de Arges, 4 orase: Costesti, Mioveni, Topoloveni, stefanesti, 95 comune si 577 sate.
Pozitia geografica si relieful inconjurator care il protejeaza de influenta vanturilor din vest si est, asigura judetului o clima temperat-continentala cu ierni blande. in ceea ce priveste temperaturile extreme inregistrate la Statia de Observare Pitesti amintim: -19,4°C (26 ianuarie 2000) si 39,8°C (4 iulie 2000). Pe langa mari variatii de temperatura, exista si mari diferente in ceea ce priveste cantitatea de precipitatii de la 684,1 litri/mp in anul 1996, la 441,4 litri/mp in anul 2000 inregistrata la Statia de Observare Pitesti.
Diversele forme de relief se imbina intr-o armonie deplina, predominante (55,0% din suprafata) fiind cele de inaltime medie - Dealurile Subcarpatilor Getici si Podisul Getic. Jumatatea cealalta este impartita aproximativ egal intre munti (25,0%) si campii (20,0%).
Regiunea montana din nord apartine culmilor celor mai inalte ale Carpatilor Meridionali cu Masivul Fagarasului (varful Moldoveanu - cel mai inalt varf din tara noastra, cu o altitudine de 2544 m si varful Negoiu cu 2535 m) si partii vestice a masivului Bucegi, cu muntii Leaota si Piatra-Craiului, despartiti de culoarul tectonic Bran-Rucar. Flora acestei zone cuprinde elemente rare, ocrotite cum sunt: floarea de colt, smardarul, iedera alba, ghintura galbena, zambrul, s.a. Suprafetele intinse, acoperite cu paduri adapostesc in rezervatii variate specii de interes cinegetic: mistretul, caprioara, cerbul, ursul, rasul, lupul, capra neagra, cinteza, cocosul de munte, vulturul plesuv, brun si cenusiu. Dintre rezervatiile naturale de pe teritoriul judetului Arges putem aminti: Parcul National "Piatra Craiului", Poienele cu Narcise de la Negrasi, Valea Valsanului, Pestera de la Uluce, Punctul Fosilifer Suslanesti, Lacul Iezer, Lacul Valea Rea si Granitul de la Albesti.
Judetul beneficiaza de o bogata retea hidrografica, cuprinzand bazinele hidro ale Argesului si afluentii sai: Valsan, Raul Doamnei, Raul Targului, Bratia Argeselul, Oltului cu afluentul sau Topolog si Vedei, precum si lacurile naturale si artificiale.
In Subcarpatii Getici, la Nucsoara, exista Lacul invartita, format pe gips, singurul de acest fel cunoscut in tara, avand o suprafata de 2,2 ha si adancime maxima de 5 m. in zona montana se gasesc lacuri de origine glaciara: Buda, Capra, Caltun, Podu Giurgiului. Cel mai mare lac antropic din judet este Lacul Vidraru, cu o suprafata de 825 ha si un volum util de aproximativ 470 milioane mc.
Catre sud, dealurile sunt strabatute de ape curgatoare, formand terasele largi, simetrice ale Piemonturilor Cotmenei, Argesului si Candestiului, cu versanti acoperiti cu intinse livezi si vita de vie.
Treapta sudica de relief apartine campiei si este fragmentata de raurile Arges, Dambovnic, Cotmeana, Teleorman in lunci largi si fertile, constituind zona cerealiera de seama a judetului.
Conditiile naturale - relieful, regimul hidrografic relativ bogat, compozitia solurilor si clima placuta - se reflecta si influenteaza structura fondului funciar, constituindu - se in acelasi timp in valoroase resurse naturale. Pasunile si fanetele naturale - suport pentru cresterea animalelor, dealurile subcarpatice - propice pomiculturii si viticulturii, luncile din zona sudica - favorabile diverselor culturi cerealiere, formeaza suprafata agricola si ocupa 50,5% din teritoriul judetului.
Intregul se completeaza cu aurul verde - padurile si vegetatia forestiera, ce coboara de pe culmile muntilor in zona deluroasa, uneori chiar pana in campie, adapostind o fauna diversa. Ca sistem biologic productiv, acestea furnizeaza materia prima necesara industriei lemnului, constituie o importanta sursa de energie si in acelasi timp au capacitatea de regularizare atmosferica si hidrica a biosferei.
In fine, dar nu in ultimul rand, nu sunt de neglijat zacamintele de uraniu din judet - sursa energetica a viitorului, de titei si gaze naturale, carbuni, minereuri nemetalifere - materia prima a industriilor specifice. Utilizarea acestor resurse a fost premisa dezvoltarii nu numai industriale ci si agricole a judetului.
Reproducerea continutului acestui website, integral sau partial, in forma originala sau modificata, precum si stocarea intr-un sistem de regasire sau transmiterea sub orice forma si prin orice mijloace sunt interzise fara autorizarea scrisa a Directiei Judetene de Statistica Arges.
Utilizarea continutului acestui website, cu titlu explicativ, in articole, studii, carti este autorizata numai cu indicarea clara si precisa a sursei.

Despre Arges - Istorie

Arges: nume de istorie si de legenda, nume evocator de descalecatori de tara, de voievozi si de cetati. Materialul descoperit - urme ale culturii de prund, cea mai veche cultura din Europa - atesta existenta unor asezari pe aceste meleaguri cu 600.000 de ani in urma.
Siturile arheologice descoperite la Tigveni, Cepari, titesti, Cetateni, si in alte locuri indica prezenta geto-dacilor fara intrerupere, din secolul al VI-lea i.d.Hr. si pana la cucerirea romana. Anul 106, anul cuceririi Daciei de catre romani, deschide o perioada distincta in istoria acestei zone. Continuitatea vietuirii pe aceste meleaguri este probata si pentru aceasta perioada avand ca rezultat formarea poporului roman si a limbii romane, iar ca marturie descoperirile din castrele romane "limes transalutanus" din secolul II d.Hr., ruinele unei fortificatii de acest tip fiind vizibile inca in anul 1896 chiar langa gara din Pitesti, iar cel de la Jidava fiind singurul construit din piatra si caramida.
In judetul Arges se situeaza si cel mai vechi oras medieval din tara Romaneasca, la Campulung, caracterul sau urban fiind definitivat la inceputul secolului al XII-lea, cand meseriasii transilvaneni se stabilesc aici unde isi desfaceau usor produsele lor de buna calitate.
Sunt meleagurile unde a luat fiinta voiedatul lui Seneslau. Este locul scaunului celei dintai domnii romanesti si al celei dintai batalii castigate pentru libertate, in anul 1330, dupa victoria voievodului Basarab I asupra regelui Ungariei Carol Robert de Anjou stabilindu-se la Campulung prima capitala a Tarii Romanesti, pana in anul 1369 cand aceasta este mutata la Curtea de Arges.
Argesul inseamna si resedinta primului scaun mitropolitan ortodox (in 1359 la Curtea de Arges), ramanand de atunci unul din principalele centre ale crestinismului. intaiul document scris in limba romana, scrisoarea boierului Neacsu din Campulung catre Hans Bekner din Brasov, provine tot din judetul Arges.
Argesenii si-au adus contributia la scrierea istoriei, participand activ la toate marile evenimente ale secolului al XIX-lea: Revolutia pandurilor condusi de Tudor Vladimirescu in 1821, Revolutia pasoptista din 1848, Unirea Principatelor romane din 1859, si Razboiul de Independenta din 1877-1878, numai cativa dintre anii de framantari si jertfe in care s-au facut remarcate numeroase personalitati din aceasta zona, cum ar fi familia Bratienilor (Ion, Dumitru, Ionel, Vintila, Dinu, Gheorghe), fratii Golesti (Dinicu, Alexandru, Nicolae), episcopul Ilarion al Argesului, s.a. Acestor mari barbati li se datoreaza ctitorirea Romaniei moderne, a Romaniei de azi si de maine.
Nici urmatoarele evenimente majore din istoria Romaniei nu au lipsit din evolutia acestor locuri. Urmand istoria judetului constatam ca nu exista aproape nici un moment important din istoria neamului nostru, angajare social-politica, acte culturale de anvergura nationala, miscari de idei, la care argesenii sa nu-si fi adus partea lor de contributie.

Despre Arges - Cultura

Pe plaiurile argesene s-a dezvoltat o bogata activitate culturala. Primul izvor scris in limba romana cunoscut pana in prezent este din judetul Arges. Este vorba de scrisoarea din 1521 a lui Neacsu din Campulung catre Hans Bekner din Brasov. La Campulung a functionat intre anii 1635 si 1650, cu unele intreruperi, o tipografie de sub teascurile careia au iesit patru carti, dintre care in 1642 una in limba romana "Invataturi pentru toate zilele... ca sa fie de treaba si de folos si celor care nu stiu greceste".
Vornicul Iordache Golescu intocmeste la 1800 o harta a lumii in care figureaza si Principatele romane. El publica, de asemenea, "Bagari de seama asupra regulilor si canoanelor gramaticesti" si incepe scrierea si publicarea unui dictionar al limbii romane, o culegere de proverbe si zicatori, precum si teatru satiric la adresa boierimii. Dinicu Golescu, in afara de sustinator al scolii romanesti, a devenit cunoscut prin lucrarea "insemnare a calatoriei mele". in 1829, el a obtinut autorizatia pentru a tipari "Curierul romanesc", primul ziar in limba romana din tara.
Existenta de veacuri, pe aceste meleaguri, a populatiei este confirmata, intre altele, si de numeroase lacase de cult, din care amintim:
- Biserica Domneasca - Biserica Domneasca, Pitesti - ctitorita in 1656 de Constantin serban Basarab (Carnul) si sotia sa, doamna Balasa, biserica prezinta o noutate arhitectonica: pridvorul construit pe doua niveluri.Pictura sa este realizata de Gh. Stoenescu, discipol al artistului Gh. Tattarascu. Din anul 1700 pana la inceputul sec. XIX, aici a functionat scoala Domneasca de la "Sf. Gheorghe";
- Manastirea Curtea de Arges - monument de arhitectura religioasa romanesca, a fost construit intre 1512 si 1517 de Neagoe Basarab. Se distinge prin impresionanta sa ornamentatie, avand peste 150 de motive decorative. Manastirea a fost restaurata de nenumarate ori de-a lungul vremii. Pictura initiala, realizata de Dobromir Zugravul, a fost inlocuita in urma incediului din 1867 cu una noua, inferioara ca valoare. Langa manastire se afla Fantana Mesterului Manole, simbol al sacrificiului creatorului de arta;
- Manastirea Namaesti - nu se cunosc prea multe date despre biserica sapata in stanca, inceputurile sale identificandu-se cu descoperirea icoanei Maicii Domnului facatoare de minuni, care dateaza din vremea lui Negru Voda. Dupa unii istorici, acest locas ar fi fost o catacomba crestina de pe timpul romanilor, dupa altii un templu inchinat zeului Zamolxes. Biserica a suferit mari stricaciuni in urma bombardamentelor din primul razboi mondial;
- Biserica Baratia, Campulung - inaltata in sec. XIII, detine lespedea funerara datand din 1300 a comitelui Laurentiu de Longo Campo, conducator militar si administrativ al Campulungului inainte de unificarea statului sub Basarab I;
- Manastirea Negru Voda, Campulung - biserica initiala, realizata din piatra cioplita la mijlocul sec. XIV, dupa modelul unei bazilici romane, s-a daramat in urma cutremurului din 1628. Matei Basarab reface biserica din temelie in 1635, adaugandu-i zidurile de aparare si turnul din clopotnita.
Alte lacase de cult: Biserica Rupestra, Jgheaburi; Manastirea Cotmeana; Schitul Trivale, Pitesti;Manastirea Tutana; Biserica Subesti, Campulung; Manastirea Aninoasa; Manastirea Glavacioc, com. stefan cel Mare.
Judetul Arges - pamant stravechi al tarii - isi datoreaza numele raului care-l strabate de la nord la sud, rau mentionat de parintele istoriei Herodot inca din secolul V i.e.n., sub numele de Ordessos sau Argessis de mai tarziu. Conservarea numelui este marturia continuitatii populatiei pe aceste meleaguri.
Argesul inseamna scaunul celei dintai domnii romanesti si al celei dintai batalii castigate pentru libertate, inseamna resedinta celui dintai mitropolit al tarii si este ziditorul si pazitorul celor mai vechi monumente de arhitectura si de pictura, de indreptatita mandrie romaneasca. Monumentele istorice vorbesc si astazi despre trecutul tumultos al neamului romanesc, despre primele capitale ale Tarii Romanesti - de la Curtea de Arges si de la Campulung - si, nu in ultimul rand, despre primii domnitori Basarabi neinfricati luptatori pentru apararea gliei strabune:
- Curtea Domneasca, Curtea de Arges - din constructia datand din sec. XIII, astazi se mai pastreaza doar fundatiile celor doua case domnesti si urmele zidurilor imprejmuitoare. Ca urmare a cercetarilor arheologice recente, s-a descoperit ca edificiul de pe latura sudica a fost ridicat de Basarab I in 1340. Aceasta curte a constituit prima resedinta a domnitorilor "Tarii Romanesti";
- Cetatea Poenari, comuna Arefu - aflata pe muntele Cetatuia, a fost ridicata in sec. XIV de primii domni Basarabi, fiind marita apoi de Vlad tepes. La inceputul sec. XX, o parte a cetatii s-a prabusit impreuna cu stancile pe care se afla. in prezent se afla in curs de restaurare;
- Monumentul Eroilor de la Mateias - ridicat in amintirea ostasilor cazuti in primul razboi mondial, monumentul cuprinde un osuar, o capela si un muzeu militar cu interesante diorame reprezentand scene de front. A fost construit din blocuri de piatra de Albesti, dupa planurile arhitectului Berechet;
Alte monumente de arhitectura si vestigii istorice: Castrul Jidava, Campulung; Cetatea lui Negru Voda, Cetateni; Monumentul 1907, Pitesti.
Pastrarea traditiilor, obiceiurilor, valorilor acestor oameni si locuri revine muzeelor:
- Muzeul Golesti, Comuna stefanesti - adapostit intr-o cladire datand din 1640, cuprinde sectia memoriala a familiei Golescu, sectia istorica ce detine documente despre Revolutia de la 1821 (din aceasta casa a fost ridicat Tudor Vladimirescu de eteristi si dus la Targoviste spre a fi ucis) si sectia de arta populara si etnografie. Complexul muzeal mai include o biserica si singura baie turceasca pastrata integral din tara.
Alte muzee si case memoriale: Casa Memoriala "Liviu Rebreanu", Valea Mare - Podgoria; Casa Memoriala "George Toparceanu", Namaesti.
Judetul Arges a dat emineti oameni, care au lasat valori spirituale si stiintifice importante. in afara celor susamintiti, au vazut lumina zilei sau si-au desfasurat activitatea aici pictorul revolutionar Ion Negulici; istoricul si publicistul Constantin Aricescu; renumitul medic Carol Davila; pasionatul calator, colectionar si scriitor Mihai Tican-Romano, nascut la Berevoesti; compozitorul George Stephanescu, unul din fondatorii Operei romane din Bucuresti, nascut la Capataneni, dramaturgul Al. Chiritescu, nascut la Pitesti; medicul si scriitorul George Ulieru, nascut la Campulung; originari din aceeasi localitate mai sunt sculptorul Constantin Baraschi, pictorul Schweitzer Rudolf-Cumpana, matematicianul si poetul Dan Barbilian (Ion Barbu), dramaturgul si umoristul Tudor Musatescu, istoricul, criticul si colectionarul George Oprescu, savantul Constantin Parhon. in judetul Arges si-au scris o parte din operele lor Liviu Rebreanu (la Valea Mare), Mihail Sorbul (la Galasesti si Valea Marului), George Toparceanu (la suici si la Namaesti) si poetul Ion Pillat.

Despre Arges - Turismul argesean

Generozitatea naturii a oferit plaiurilor argesene variate forme de exprimare a frumusetii, de la splendoarea crestelor muntilor Fagaras in nord la deschiderea mareata a campiei Pitestilor si Gavanu-Burdea in sud. Toate aceste bogatii naturale, compilate cu dovezile de maretie si glorie ale inaintasilor care reusesc sa ne vorbeasca peste veacuri despre trecutul nostru, constituie un tinut mirific, cu un pitoresc aparte, si au favorizat dezvoltarea turismului, prin punerea lor in valoare.
Zona montana, care reprezinta un sfert din suprafata judetului, ofera atractii deosebite: chei, cascade, pesteri, lacuri, numeroase trasee marcate, posibilitatea practicarii alpinismului si schiului. Turismul montan se practica de fapt in cadrul a doua perimetre: zona Campulung si zona Curtea de Arges.
La 37 km de Pitesti, pe DN 7C, se afla municipiul Curtea de Arges, situat de o parte si de alta a Argesului, veche capitala a Tarii Romanesti, cunoscut astazi mai mult datorita manastirii cu acelasi nume ridicata in 1517 de catre Neagoe Basarab, dar si pentru monumentele de arhitectura si arta. Urmele materiale descoperite aici dateaza din paleolitic. Atestat documentar in 1330, martor a numeroase fapte si evenimente din trecutul neamului, Curtea de Arges este un ghid de pret in cercetarea vestigiilor istorice.
In afara bisericii manastirii Curtea de Arges de care se leaga legenda mesterului Manole care simbolizeaza sacrificiul uman in cel mai inalt grad, calatorul mai poate vizita Fantana Mesterului Manole ridicata in 1804 pentru a-l omagia pe legendarul constructor, ansamblul Curtii Domnesti care cuprinde Biserica Domneasca si necropola primilor Basarabi - intemeietori ai Tarii Romanesti si dateaza din secolul XIII. Picturile murale care impodobesc Biserica Domneasca au fost realizate in timpul domniei lui Vladislav I si constituie cel mai valoros ansamblu de fresce din tara Romaneasca. Intr-un parc natural se afla ruinele Bisericii San Nicoara, monument istoric de la sfarsitul secolului al XIII-lea.
De la Curtea de Arges, urcand in continuare pe DN 7C ajungem pe locurile unde demni urmasi ai mesterului Manole, inarmati cu indrazneala, au ridicat hidrocentrala si barajul de la Vidraru care, inalt de 166 metri si lung de 300 metri tine piept unei "mari" in suprafata de peste 800 hectare, cu o lungime de 14 kilometri si cu un volum de aproape 500 milioane metri cubi de apa. imprejurimile ofera numeroase locuri de agrement, plimbari pe lac cu barci cu motor, totul fiind vegheat de statuia "electricitatii".
Inainte de a ajunge la barajul Vidraru, pe partea stanga a soselei se afla Dealul Cetatuia de 850 metri altitudine, pe un varf de stanca situandu-se Cetatea Poenari, cunoscuta si sub numele de Cetatea lui Vlad tepes, construita incepand cu prima jumatate a secolului XIV, fiind terminata la jumatatea secolului XV. Turistii care au in itinerar acest obiectiv sunt rasplatiti cu o perspectiva de o frumusete inegalabila asupra crestei Fagarasilor, precum si spre Curtea de Arges.
De la barajul Vidraru, pe marginea lacului de acumulare, se merge pe un drum, care traverseaza muntii Fagaras pe o lungime de 91,5 km racordandu-se cu DN 1 (Bucuresti - Oradea) in apropierea comunei Arpasu de Jos. Construit in perioada martie 1970 - septembrie 1974, Transfagarasanul datorita particularitatilor sale este unul din obiectivele cele mai agreate de turistii care viziteaza judetul Arges. Acesta este situat la cota cea mai inalta de traversare a Carpatilor (peste 30% din lungimea drumului se desfasoara in zona de gol alpin); este singura sosea din tara cu un tunel in lungime de 882 metri cu banda dubla; este protejat impotriva avalanselor si asigura accesul turistilor la unele din cele mai pitoresti puncte din zona: lacul Balea, cascada Balea, numeroase lacuri carstice si cascade mirifice, stana Capra.
Situat la 51 km de Pitesti, pe DN 73, municipiul Campulung s-a dezvoltat pe terasele inferioare ale Raului Targului, in depresiunea subcarpatica cu acelasi nume. Desi documentar este atestat in anul 1300, descoperirile arheologice indica existenta sa inca din secolul XII, inainte de inchegarea statului feudal tara Romaneasca. Veche capitala a Tarii Romanesti, centru comercial si al productiei mestesugaresti, municipiul Campulung este una din pitorestile localitati existente pe drumul de traversare din Muntenia in Transilvania prin Culoarul Rucar - Bran, asezata intre livezi si paduri, cu un climat bland, lipsit de vanturi.
Ca obiective turistice in Campulung trebuie avute in vedere: Muzeul Orasenesc, cu sectii de istorie, stiintele naturii si arta plastica, ansamblul arhitectural Baratia, compus din biserica construita in secolele XIV-XV, casa parohiala din aceeasi perioada si turnul Baratiei ridicat in 1730, Crucea Juramantului - monument istoric din anul 1674, statuia in bronz a domnitorului Negru Voda - opera sculptorului Dimitrie Mirea (1910). Cel mai valoros si mai reprezentativ monument istoric al orasului este Ansamblul feudal Negru Voda, care dateaza din anul 1215.
In jurul municipiului Campulung si de aici pe drumul spre Rucar - Bran se afla cateva localitati si obiective turistice care insotesc calatorul pana in apropierea comunei Fundata, la iesirea din judetul Arges. inca inainte de a ajunge la Campulung, venind dinspre Pitesti, la kilometrul 40, se afla Schitu Golesti, centru al exploatarilor carbonifere din judetul Arges, important din punct de vedere turistic pentru vestigiile sale arheologice demne de interes, printre ele aflandu-se urmele castrului Jidava. La nord de Campulung, la 6 km, pe valea raului Targului, se afla comuna Leresti, frumoasa asezare de munte, vestita pentru clima sa blanda si frumusetea arhitecturii populare. Localitatea a devenit, datorita si ospitalitatii oamenilor, un minunat loc pentru vacante. De aici, urmand acelasi drum circa 17 km se ajunge la Cabana Voina situata intr-un decor pitoresc, inconjurata de poieni si paduri pe valea raului targului. Cabana, situata la o altitudine de 950 metri constituie un refugiu pentru turistii care doresc odihna si liniste, fiind de asemenea, un punct de plecare pentru ascensiuni in masivul Iezer - Papusa.
Revenind la soseaua Campulung Bran vom intalni satul Namaiesti cu schitul rupestru din secolul XVI, interesant obiectiv turistic, cu picturi bine conservate, si muzeul memorial "George Toparceanu" amenajat in casa unde a locuit autorul "Baladei chiriasului grabit". Inainte de a traversa culmea spre Dragoslavele, se poate vizita Mausoleul Mateias, ridicat in memoria eroilor cazuti in primul razboi mondial, construit din blocuri de piatra de Albesti, cu turn, scara interioara si osuar, dupa planul arhitectului Berechet. inaintand, ajungem in comuna Dragoslavele, mentionata documentar din anul 1377, vestita pentru originalitatea portului popular, pentru arhitectura constructiilor si frumusetea peisajului. Aceste locuri amintesc de luptele aprige purtate de ostasii romani in timpul primului razboi mondial in zona Dragoslavele - Rucar. O locatie mult agreata de turisti este Rucarul, straveche asezare de pe valea Dambovitei, recunoscuta si pentru frumusetea portului popular. Din Rucar se pleaca in excursii spre masivele Piatra Craiului si Iezer - Papusa, ori pe valea Topologului, spre masivul Fagaras. Pe DN 73, la kilometrul 79, acolo unde se intalneste Dambovita cu Dambovicioara, se afla satul Podul Dambovitei. Casele de aici, cu prispele lor frumos ornamentate constituie un adevarat muzeu de arhitectura specifica zonei muscelene. Parasind soseaua si mergand pe Valea Dambovicioarei, cale de 4 km, vom intalni Cheile Dambovicioarei si pestera cu acelasi nume, iar in apropiere compexul turistic Brusturet. Zona este bogata in fenomene carstice (pesteri, chei, izbucuri) si constituie punct de plecare pe diferite trasee turistice spre creasta Pietrei Craiului.
Intorcandu-ne la DN 73, ne continuam drumul pe coama dealului Sasului. La kilometrul 83,7 intalnim cetatea de la Oratii, ruinele unei cetati medievale numita in documentele istorice Cetatea Dambovitei, sau in traditia locala "Cetatea Neamtului" amintita documentar la 1231. La numai 2 km se afla Dealul Sasului, cu un decor pitoresc, dupa care drumul coboara lenes iesind din judetul Arges si te indreapta spre alte frumuseti care asteapta sa fie descoperite.
Resedinta judetului Arges, municipiul Pitesti, are si el de oferit o serie de edificii vechi, putand mentiona aici Biserica Domneasca, cu pridvor etajat, construita de Constantin serban si sotia sa Doamna Balasa in 1656, unde a functionat si o scoala domneasca din jurul anului 1700 pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, Muzeul Argesului infiintat in 1956 cu sectii de istorie si stiinte naturale (flora si fauna specifice zonei), padurea – parc Trivale ce se intinde pe o suprafata de 27 hectare, galeriile de arta care inmanuncheaza o interesanta colectie de pictura donata de artisti consacrati, precum si parcul de odihna de pe malul Argesului.
In apropierea municipiului Pitesti se poate vizita casa memoriala "Liviu Rebreanu" din satul Valea Mare, Orasul stefanesti, complexul muzeal Golesti situat la 12 km depitesti pe DN 7 spre Bucuresti, organizat in conacul vechii familii a Golestilor care au jucat un rol important in istoria moderna a Romaniei. Acesta cuprinde sectii de istorie, etnografie si arta populara, totaici aflandu-se Muzeul viticulturii si pomiculturii organizat in aer liber.
Deosebit de atractiv poate fi in judetul Arges turismul balnear, fiind recunoscute aici cateva statiuni balneo-climaterice deosebit de cautate de bolnavii din toata tara, datorita climatului dulce si a apelor minerale.
Statiunea balneo-climaterica Campulung este situata la poalele muntilor Fagaras la numai 20-25 km de inaltimile muntilor in zona dealurilor inalte, in mijlocul unei zone forestiere ce-i intregesc frumusetea peisajului. Numeroase drumuri te duc spre locuri pitoresti, spre Magura, spre dealul Cretisoara si Matau sau pe muntele Stramtu. Linistea padurilor ca si miresmele plantelor si intreaga frumusete a naturii inconjuratoare au asupra organismului o covarsitoare influenta binefacatoare. Calitatile climatice si balneare ale statiunii ofera largi posibilitati de tratament, cum ar fi: climato-terapia, cura cu ape minerale si tratamentul fizio-terapic.
La 3 km de Campulung se afla statiunea balneo-climaterica Bughea de Sus, asezata pe vaile Bughea, Bughita, Magura, Valea Tolii si Valea Rece si pe dealurile Gruiului. Existenta padurilor de tot felul, lipsa curentilor si a umiditatii excesive, fac din Bughea de Sus un minunat loc de recreere. Din comuna, drumul merge mai departe spre Albesti, cu satul Candesti situat la 7 km pe valea Bratiei si care este cunoscut prin carierele de piatra de constructie. Mergand pe firul vaii Bughii si urcand pe la Paltinet sau Lalu, pe langa stanele ciobanesti, ajungi pe culmea Boldului si mai departe pe curmatura Iezerului a carui frumusete iti rasplateste din plin truda si oboseala drumului.
In orice parte ai merge, plecand din Bughea sau din Campulung, intalnesti locuri de care cu greu te desparti si pe care nu le uiti niciodata.
In nordul judetului Arges, la o altitudine de 628 metri, de o parte si de alta a raului Valsan este situata statiunea Bradet, la 60 km de Pitesti, 27 km de Curtea de Arges si 40 km de Campulung. Asezata in partea de nord a comunei Bradulet, la rasarit se ridica padurea de fag Branistea. inspre miazanoapte se ridica stancile Budurului si privelistea de pe Coasta Frumoasa care duc spre satele Gruiu si Nucsoara. Mergand pe raul Valsan, spre izvor, intri in depresiunea numita Poeni si apoi la asezarea Gura Dobroneagului unde au fost captate apele Valsanului si indreptate pe sub munte catre Arges. Pretutindeni te inconjoara paduri de fag, mesteacan, plop si frasin printre care isi fac loc livezile de pruni si meri intregind frumusetea peisajului, in murmurul vailor Dosciorului, a sesului si a Iuliei care isi duc apele in Valsan. Prin Bradet ne putem urca pe muntele Ghitu unde ne asteapta privelisti incantatoare. De aici se poate ajunge, nu cu multa oboseala, pe numeroase culmi ale Fagarasului ca Maracinul, Oticul, Jepii, Zanoaga, Moldoveanul. Toate acestea dau statiunii Bradet posibilitatea de recreere pentru numerosii vizitatori ce vin an de an pe aceste meleaguri.
Sursa: Directia Judeteana de Statistica Arges