Spre sfirsitul anului 1945 li se solicita celor din la­garul de la Caracal si din penitenciarul Aiud, care vor sa fie pusi în libertate, sa se angajeze ca vor înceta orice actiune ostila conducerii comuniste.
Cei care au acceptat sînt elibe­rati: circa 1500 de detinuti politici, în majoritate legionari. Printre ei a fost si Bogdanovici Alexandru.

La propunerea lui Teohari Georgescu (ca ministru de interne), în decembrie 1945, se ajunge la o întelegere cu Nicolac Petrascu, Vica Negulescu (arestati) si Nistor Chioreanu (veniti mai de mult din Germania, acum condu­catori ai legionarilor din tara) ca toti legionarii din clandesti­nitate sa capete acte de indentitate si sa fie încadrati în cîmpul muncii, prin prezentarea lor la autoritati, depunerea armelor si încetarea activitatii politice.

Pe la sfîrsitul lui iunie, Bogdanovici Alexandru, de­tinut în penitenciarul Suceava, arc vorbitor cu tatal sau (pre­fect de Botosani, venit se pare din partea conducerii P.C.R.), apoi cu cumnatul sau (absolvent al scolii de securitate de la Moscova) si-l impulsioneaza sa initieze actiunea de reedu­care, pe care el deja o nutrea.

În iulie, sînt transferati de la Aiud la Pitesti 35-40 de studenti, cu condamnari din 1942 si 1947. Din acest mo­ment, Pitestiul devine închisoare pentru studenti. Camera 4-spital, cea mai marc din toate, servea pe atunci drept carantina.

În august, din initiativa lui Bogdanovici Alexandru, vîrfurile legionare din penitenciarul Suceava redacteaza un memoriu prin care cercau sa fie redati vietii sociale, promitînd abtinerea de la orice activitate politica.

 

[Pe 30 august ia fiinta Securitatea.]

 

În octombrie, Bogdanovici Alexandru initiaza si conduce actiunea de autoreeducarc (fara violenta) din peni­tenciarul Suceava, în care se încadreaza: Puscasu Vasile, Simionovici Toma, Pintilie Sorin, Moravschi Stefan, Gebac Lconard, Negura Ion, Turcanu Eugen, Martinus Alexandru, Bordeianu Virgil, Popa Alexandru (Tanu), Prisacaru Adrian, Caciuc Stefan, Rosca Gheorghc, Pascaru Lucian, Badalc Vasile, Munteanu Eugen s.a. si înainteaza cîteva memorii la organele centrale.

 

1949

 

[23 ianuarie - Crearea C.A.E.R.-uIuiJ

 

Pe 4 februarie s-a facut transferul de la Jilava la Pitesti a loturilor de studenti recent condamnati la Bucuresti: Oprisan Costache (Dumitrescu Florica, Gheorghiu Ion, Comsa Ieronim, Calciu Gheorghe, Merisca Constantin), Andrei Decebal Corneliu (Hoinic Dragos, Voinea Octavian, Mateescu Dinu), Patrascanu Nuti si medicinistii bucuresteni, plus lotul mironovistilor.

În februarie, la Suceava, Turcanu Eugen ia conduce­rea actiunii de reeducare si Bogdanovici Alexandru i se sub­ordoneaza. Pe 6 martie are loc o serbare a lor.

 

[2 martie - Exproprierea celor 50 hectare lasate mosierilor prin reforma agrara din 1945; 3-5 martie - Ple­nara CC al P.C.R. privind transformarea socialista a agriculturii]

 

La începutul lunii martie e înfiintata la Suceava O.D.C.C. (Organizatia detinutilor cu convingeri comuniste - initiale citite de cei din afara ei: Odecaca), condusa de Turcanu Eugen, Bogdanovici Alexandru si Moravschi Stefan, plus Bobu Ion, Gebac Leonard, Negura Ion si Martinus Alexandru.

Pe 25 martie, Andrei Decebal Corneliu e luat din Pitesti la Interne, este eliberat si pleaca „legal" în Occident (desi era condamnat la munca silnica pe viata).

Din martie pîna în iunie se dau la Pitesti spre lectura Carti si brosuri marxiste.

 

[4 aprilie - înfiintarea N.A.T.O.]

 

Pe 22 aprilie sosesc la Pitesti primii 80 de studenti de la Suceava, din care sînt repartizati pe sectia corectional, în aceeasi camera, Turcanu Eugen, Gebac Leonard, Unisor Constantin, Negura Constantin si Istrate Constantin.

Pe 8 iunie la Pitesti, un inspector în vîrsta, cu oche­lari, sisteaza vorbitorul promis (de care au apucat sa beneficieze doar cîtiva, din apropiere), pachetele, scrisorile, plimbarea, iar plantoanele sînt bagate în camere, desi înainte fusese programat primul vorbitor pe 1 iunie (anulat) iar di­rectorul Dumitrcscu Al. anuntase tuturor o apropiata punere în libertate, dupa o perioada de lagar.

Actiunea de reeducare e începuta pe sectia corectio­nal de catre grupul de suceveni: Turcanu Eugen, Sobolovschi Maximilian, Gebac Lconard, Tautan Ghcorghe, Burculet Viorcl, Bîgu Gheorghe, Sofrone Constantin, Cordun Frederic, Craiu Gheorghe, Gliga Octavian, Cicherschi Victor, Antonescu Gheorghe, Lcvitchi Mihai, Gliga Ion, Negrila Viorcl.

La sfîrsitul lui mai, Turcanu trimite o scrisoare celor de la camera 1 corectie (Patrascanu Nuti, Popescu Aristotel (Aligo), Tacu Aurel, Blaga Traian, Soroiu Gheorghc, Popa Valeriu) pentru a cadea de acord cu reeducarea. Acestia nu raspund.

În iunie, Turcanu ia legatura cu directorul Dumitrescu Alexandru si cere sa mearga la raport la Securitate, la capitanul Cîrnu.

În iulie-septembrie, Turcanu Eugen, personal, ca planton si prin cei din celula sa, identifica vîrfurilc din pe­nitenciar, iar directorul vine cu lista si-i izoleaza. Pe 19 iu­nie sînt izolati la camera 3, et. I: Voinea Octavian, Popescu Traian, Carausu Adrian, Gafencu Valeriu, Dumitrescu Florian. Mai sînt izolati: Balaniscu Chirica, Blaga Traian, Bucur Constantin, Poenaru Mihai, Oancea, Limberea Paul, Oprisan Constantin, Hoinic Dragos, Magirescu Eugen, Miculcscu Alexandru, Voinea Octavian, Patrascu Vasile, Ambrozie Constantin, Stanescu Cezar, în celulele S.S.I. de la etajul II. De asemenea, Patrascanu Nuti si ceilalti de la camera 1 corectie, care sînt si anchetati de director si de inspectorul Nemes Iosif. În noiembrie mai sînt izolati la carantina si apoi la S.S.I.: Dumitrescu Dan, Butan Alexandru, Lucinescu Dan, Pavaloae Constantin, Pop Cornel, Struteanu Ion.

Turcanu Eugen ramîne planton pe sectia corectie timp de 3-4 luni. Cei din celula cu ei: Gebac Lconard, Negura Constantin, Unisor Constantin si ceilalti primeau supliment la mîncarc si erau trimisi în diverse camere. Acum, lc spune el într-o seara: „am sa fac o chestie în închi­soarea asta de-o sa ramîneti cu gura cascata".

 

[5/6 iulie - 25 000 de basarabenii sînt deportati de sovietici in Siberia si Kazahstan]

[17 iulie - Executarea grupului de rezistenta armata din Banat: Spiru Blanaru, Petre Domosneanu s.a. ]

 

În perioada iulie 1949 - februarie 1950 (cum s-a mai mentionat), se înaspreste brusc regimul la Pitesti, în ve­derea „demascarilor": suspendarea plimbarii, folosirea celulei de pedeapsa de la subsol, alimentatia ajunge la maximum o mic de calorii zilnic, asistenta medicala minima, se închid geamurile la unele camere, iar în celulele de 2x4 m, stau cîte 7-9 detinuti. În cursul verii se constru­iesc ziduri interioare între sectii, în locul grilajelor de fier. În exterior, acum erau trei rînduri de ziduri: al celor doua curti interioare, al gradinii mici si al gradinii mari.

Pe la sfîrsitul lui august vine la Pitesti un inspector din minister.

Pe 19 septembrie, dupa trei zile de drum, în care timp au fost lasati si elevii suceveni la Tîrgsor, soseste la Pitesti majoritatea studentilor de la Suceava, între care Popa Alexandru, Livinschi Mihai, Puscasu Vasile, Rosca Gheorghe, etc, cu care Turcanu Eugen ia legatura la camera de baie. Prin venirea la Pitesti a acestui lot masiv, pe 26 sep­tembrie, din lipsa de spatiu, izolarea se desfiinteaza partial. Gcbac Leonard e trimis la 4-spital, unde sta cu o parte din sucevenii proaspat sositi. Aici iau conducerea reeducarii Popa Alexandru, Livinschi Mihai, Puscasu Vasile, Rosca Gheorghe, Prisacaru Adrian, Caziuc Gheorghe si Bordeianu Virgil.

De la Suceava au fost transferati la Tîrgsor circa 150-200 de elevi, „reeducatii" avînd în frunte pe Stoian Ion, ajutat de Cobzaru Iosif (amîndoi pregatiti de Bogos Constantin). La Tîrgsor li se dadeau elevilor carti marxiste, li se citea uneori articolul de fond din „Scîntcia" si erau lasati liberi în curte. Cei care refuza aici ideea reeducarii sînt izolati vreo luna de zile, dar li se permite apoi si acestora sa iasa în curte. Adeptii reeducarii se organizeaza: cîntece, se­dinte de critica si autocritica, turnatorii.

 

 [1 octombrie - Proclamarea R.P. Chineze; 3 oc­tombrie - Stabilirea de relatii diplomatice între România si R.P. Chineza]

 

În octombrie, o parte din cei de la 4-spital merg la raport la administratie si cer sa înceapa reeducarea. Tot în octombrie, inspectorul Nemes Iosif discuta cu o scrie de stu­denti, pentru a tatona starea de spirit. Astfel, pe 26 oc­tombrie i se spune lui Bordeianu Dumitru: „O sa va stim si gîndurilc, banditilor! De beton armat sa fiti si tot o sa va muiem! Avem metode sa facem din voi tot ce vrem noi".

La sfîrsitul lunii, Turcanu Eugen aduce la camera de baie (viitorul sau birou) pe Popa Alexandru si pe Livinschi Mihai, ca sa trieze materialul dat de informatori.

Pe 10 octombrie si la 1 noiembrie, Turcanu Eugen tine sedinte cu comitetul de reeducare din Pitesti. La ultima participa: Popa Alexandru, Puscasu Vasile, Rosca Gheorghe, Caziuc Gheorghe, Prisacaru Adrian, Bordeianu Virgil, Burculet Viorcl si directorul închisorii, Dumitrescu Alexandru.

Pe 7 noiembrie, în sectia corectie de la etajul I, se începe, la camera 1, actiunea de demascari, prin Turcanu Eugen, Gebac Lconard, Cordun Fredcric, Sofrone Constantin si Bîgu Gheorghe.

În noiembrie, Turcanu Eugen e dus în cîteva rînduri la Securitatea din Pitesti, unde e chemat de sublocotenentul Mecu, dar nici lui Gebac Lconard (cu care era cel mai intim din celula sa) nu-i spune ce a discutat, ci doar ce bunatati a mîncat. Alteori disparea din celula cîte o noapte întreaga, destainuiesc Gebac Leonard si Unisor Constantin.

Din a doua jumatate a lunii noiembrie, Turcanu Eugen (cum arata la ancheta din 19 aprilie 1954) primeste ordin de la director sa foloseasca bataia în demascari, iar Marina Ion (Iticovici) îi dadea dispozitii amanuntite, inspec­torul Nemes Iosif fiind si el de acord.

Pe 25 noiembrie se intra la camera 4-spital. La începutul lui decembrie, Pitestiul e inspectat de Marin Jianu, adjunct la Interne si de colonelul Dulgherii (?). Pe 2 decembrie au fost scosi din celulele de izolare si dusi la camera 1 corectie: Patrascanu Nuti, Gherman Coriolan, Popescu Aristotcl, Tacu Aurel, Blaga Traian, Soroiu Ghcorghc, Ghitulescu Ion, Dumitrescu Paul, Beschea Tiberiu, Murarescu Gligu, Ionescu Vasile, unde îi gasesc pe Turcanu Eugen, Gebac Lconard si altii. Pe 4 decembrie, Bîgu Ghcorghc (si ulterior Turcanu Eugen) pun aici pro­blema reeducarii.

Pe 6 decembrie, din dispozitia directorului (sustinut de inspectorul Nemes Iosif si de ofiterul politic Marina Ion), Turcanu Eugen provoaca la camera I -corectie o ambuscada: Sofrone Constantin îl bate pe Aldea Marin. Turcanu Eugen pretexteaza ca e lovit de Murarescu Gligu si bataia devine generala, declansata de tabara lui Turcanu. Altercatia e ur­mata de interventia violenta (si regizata) a directorului, a primilor gardieni si a gardienilor, în favoarea taberei lui Turcanu. Directorul, solid, lovea cu palmele si pumnii, tragea, se spune, si focuri de pistol pe geam pentru a pro­duce panica, iar gardienii atacau cu centiroane si ciomege. Turcanu indica cine sa fie batut si calcat în picioare. In doua rînduri, directorul si gardienii au intervenit aici în favoarea gruparii lui Turcanu Eugen. Seara, Patrascanu Nuti si-a facut demascarea activitatii din penitenciar în fata lui Turcanu Eugen.

Pe 7 decembrie, Turcanu îl întreaba daca nu vrea sa lucreze alaturi de el si Patrascanu Nuti accepta. Pe 8 sau 9 decembrie, Patrascanu Nuti demasca activitatea lui: Tacu Aurel, Soroiu Gheorghe, Beschea Tiberiu, Blaga Traian, Popescu Aristotel, Ghitulescu Ion, etc. Pe 9 sau 10 de­cembrie sînt batuti: Popescu Aristotel, Dumitrescu Paul, Maiorescu Radu, Blaga Traian, Soroiu Gheorghe, Matricali Dumitru, Ghitulescu Ion. Încep demascarile scrise, în fata administratiei, si li se cerc detinutilor sa declare problemele de afara nedivulgatc. Pîna atunci se nota pe sapun si se demascau numai atitudinea si actiunile din penitenciar.

Pe 11 sau 12 decembrie, Patrascanu Nuti e întrebat de Turcanu daca e în stare sa bata si acesta raspunde ca va încerca. Atunci sar pe Tacu Aurel, împreuna cu Soroiu Ghcorghc, Blaga Traian, Popescu Aristotcl. Tacu Aurel face o criza nervoasa. În total, au loc la camera 1 vreo sase actiuni violente între 25 noiembrie 1949 - februarie 1950.

Pe 6 decembrie se stabilesc la 4-spital: Sofrone Constantin, Giurconiu Mihai, Livinschi Mihai, Oprea Gheorghc, Puscasu Vasile. Pe 19 decembrie, directorul îi duce la 4-spital pe Patrascanu Nuti, Gherman Coriolan, Sobolevschi Maximilian, Burculet Viorel si Andronache Vasile. La amiaza, directorul îl aduce pe Bogdanovici Alexandru. Seara, Patrascanu Nuti „discuta" cu Bogdanovici Alexandru. Patrascanu Nuti, Gherman Coriolan, Burculet Viorel si Andronache Vasile mai trag de limba pe: Moroianu Vasile, Clipcea Nicolae, Matei Petre, Pavaloae Vasile, Zbîrcea Constantin, Chiriac si altii. Pe 24 decembrie soseste si Turcanu, delimitîndu-se taberele. Patrascanu Nuti îl demasca pe Bogdanovici Alexandru ca oportunist. Pe 25 decembrie, de Craciun, la 6 dimineata, cînd Turcanu a miscat masa (era consemnul!), a început o bataie îngrozi­toare, care a tinut toata ziua. Initial, cîte 2-3 tortionari trageau din paturi pe cîte unul din „banditi" si, dupa ce-i loveau unde se nimerea, cu bîte, pumni, picioare, cataramele curelelor, îi aruncau gramada în spatiul dintre paturi. Stu­poarea teribila a celor atacati în fata agresiunii violente a fostilor camarazi de lupta si suferinta le-a blocat psihologic orice reactie de împotrivire. Comitetul de demascari era compus din: Sobolevschi Maximilian, Prisacaru Adrian, Popa Alexandru. În acea zi trece si directorul pe acolo. Din tabara lui Turcanu mai faceau parte: Puscasu Vasile, Livinschi Mihai, Trifan Laurcntiu, Juverdeanu Ovidiu, Sandu Mihai, Bordeianu Virgil, Martinus Alexandru, Rosca Ghcorghe, Bogos Constantin, Predescu Aurel (Rica), Carp Ion, Hantcu Mircca, Patrascanu Nuti, Gherman Coriolan, Burculct Viorel, Zbranca Octavian, Badale Vasile, Vatamanu Gavril. Sînt batuti: Pavaloae Vasile, Cucu Mircea, Bogdanovici Alexandru, Strachinaru Constantin, Constantinescu Emil, Tîrnoveanu Mircea, Zaharia Nicolae, Condurache Emil, Gojinschi Nicolae, Moroianu Vasile, Gaburcac Traian, Lungeanu Mihai, Muresanu Isidor, Grosu Boris, Matase Gheorghe, Petrica Ion, Pop Traian (Ion?), Visovan Aurel, Jurg Gheorghe, Cojocaru Petre, Luca Cornel, Sebesan Emil, Bacicu Viorcl, Chirila Ion, Lates Mihai (Gavril?), Vaideanu Octavian, Oarga Miron, Raitaru, Taranu Vasile (Petru?), Caba Ion (ultimul va ajunge, la Gherla, în conducerea demascarilor).

La bataile din 26-27 decembrie participa si di­rectorul cu gardienii Georgcscu Alexandru si Lazaroiu Nicolae. Directorul îl bate, între altii, pe Luca Cornel.

În prima „serie" de la 4-spital, unii din cei care si-au facut partial demascarea sînt transferati în alte camere si adusi altii. Astfel, pe 30 decembrie pleaca cu ei Popa Alexandru, Sobolevschi Maximilian si Prisacaru Adrian. Turcanu îi opreste cu el la 4-spital pe: Rosca Gheorghe, Puscasu Vasile, Livinschi Mihai, Badale Vasile, Gherman Coriolan, Andronache Vasile, Patrascanu Nuti, Oprea Gheorghe, Constantinescu Emil, Strachinaru Constantin, Petrica Ion, Predescu Aurel, Martinus Alexandru, Bogos Constantin, Burculet Viorel. Pe Bogdanovici Alexandru, Turcanu îl întoarce înapoi. Este adus de la carantina, chiar de director, lotul timisorenilor, plus cîteva vîrfuri, din Oltenia (Popescu Nelu), Suceava (Pavaloae Costache) si Cluj (Pop Cornel); de asemenea: Iosif V. Iosif, Ciuceanu Radu, Dondoe Marin, Frunza Grigore, Cîrlan Nicolae, Popovici Anghel, Climescu Dumitru, Dusmanu Vasile, Staer Iosif, Jubcrian Constantin, Romanescu Grigore, Nicorescu Traian, Struteanu Ion si altii. Dintre timisoreni: Angelescu Ion, Soare Ion, Barzu Sorin, Boceanu Dumitru, Mataringa Vasile, Laitin Danila, Berghezan Ion, Sebesan Emil, Popescu Gheorghe, Murarescu Vichente, Plapsa Lucian, Lepadatu Aurel. În total, au fost introdusi circa 40-50, care, pentru început, sînt trasi de limba.

În seara de 31 decembrie, în urma unui incident cu Angelescu Ion, Turcanu începe bataia, în care intervine si directorul cu gardienii: Lazaroiu Nicolae, Georgescu Alexandru, Nistor Sebastian, Mândruta. Directorul îi bate personal pe Cojocaru Petre, Cucu Mircea, Bogdanovici Alexandru, Eseanu Nicolae. Acum se instituie si plantoanele de noapte. Între alte cazne, erau loviti în timp ce trebuia sa stea, zile întregi, în pozitie de drepti sau erau „tocati" pe o masa. Totusi, cît lipsea Turcanu din camera, cei batuti mai puteau sopti între ei, ceea ce la seriile urmatoare n-a mai fost posibil. Bogdanovici e gîtuit de Turcanu si batut crunt de Puscasu Vasile.

Indicatia si aprobarea pentru batai („ordinul" - cum scrie în declaratia lui) le-a primit Turcanu de la capitanul Dumitrescu Alexandru, directorul de la Pitesti, ofiterul poli­tic („referentul") Marina Ion, inspectorul Nemes Iosif, loco­tenentul Mircea Mihai, sublocotenentul Iagaru (Iagheru) Marin, inspectorul general Raileanu, cu specificari de genul: „nu intereseaza cîti ochi sar" si sa-i bata „pîna sare carnea bucati în tavan". Lui Turcanu i-au mai dat concursul apoi gardienii Lazaroiu Nicolae, Dina Florea, Nistor Sebastian, Georgescu Alexandru, Gheorghe Ion, iar din partea ministerului l-au mai sprijinit colonelul Sepeanu Theodor, inspectorul Constantinescu Marin, colonelul Czeller, mi­nistrul adjunct Jianu Marin.

 

[În 1949 au fost deportate în Baragan peste doua mii de familii.]

 

1950

 

Pe 1 ianuarie, aici la 4-spital se formeaza un comitet cu Turcanu, Rosca Gheorghe, Puscasu Vasile, Andronache Vasile, Staer Iosif. La indicatiile lui Turcanu, gardianul Lazaroiu Nicolae (seful sectiei spital) bate pe Angelescu Ion, Pavaloae Costache, Iosif V. Iosif si Pop Cornel.

 

[14 ianuarie - Decretul nr.6 trimitea în lagare de munca si pe condamnatii care, la expirarea pedepsei, nu erau socotiti suficient de reeducati.]

 

Între 1-19 ianuarie, timisorenii si ceilalti scriu de­claratii în fata ofiterului politic Marina Ion si a lui Turcanu Eugen. Începînd de pe 19 ianuarie, declaratiile se dau numai în fata lui Turcanu.

În ianuaric-februarie, Popa Alexandru conducea demascarile la camera 1 de la parter, împreuna cu Murarescu Vichente, Romanescu Grigore, Popescu Gheorghe, Bogos Constantin. Aici sînt batuti, între altii, Popovici Anghel, Cîrlan Nicolae, Nicorescu Traian, Dijmaru Constantin, Stefanescu Gheorghe, Ionescu Nicolae.

La camera 3 parter, sub conducerea lui Sobolevschi Maximilian, Prisacaru Adrian, Bordeianu Virgil, Zbranca Octavian (dar ajutati de cei recent schingiuiti: Pavaloae Vasile, Cantemir, Mataringa Vasile, Soare Ion, Laitin Danila, Gorbatîi Gheorghe, Taranu Ilie, Mrenes Gavrila, Struteanu Ion, s.a.) sînt crunt batuti, zile si nopti: Parizianu Gioga, Oprisan Constantin, Climescu Dumitru, Muntean Ion, Comsa Ieronim, Bordeianu Dumitru, Iosub Mihai, Juberian Constantin, Strachinaru Constantin, Lates Mircea si alti vreo zece. Pe Oprisan Constantin 1-a nenorocit mai ales Matase Gheorghe. Mai erau aici Nemteanu Aurelian, Dragoescu Vlad s.a.

Pe 19 ianuarie, lotul al doilea de la 4-spital pleaca, condus de Livinschi Mihai, dar Turcanu mai retine acolo (de fapt obligîndu-i sa treaca în tabara sa) pe: Popescu Ion (seful regionalei Oltenia), Calinescu Nicolae, Iosif V. Iosif, Pavaloae Costache. Ranitii nu mai merg la infirmerie, ci-s pansati de Gherman Coriolan.

Acum, pe 19 ianuarie, intra al treilea lot la 4-spital, compus din circa 47 de studenti, de la camerele 2 si 3 spital si de la carantina: Balaniscu Chirica, Jianu Mihai, Serban Gheorghe (zis Sergentul), Nita Cornel, Boldur-Latescu Gh. (Iordache), Lupascu Pill, Popovici Cornel, Nanu Silvestru, Barba Constantin, Maruta Gheorghe, Plop Gheorghe, Poenaru Mihai, Merisca Constantin, Vatasoiu Gheorghe, Gheorghiu Ion, Vaman Constantin, Selten Mircea, Rizeanu Ion, Brîndus Vasile, Oanta Nicolae, Stancu Ion, Nistor Constantin, Pavcn Justin, Maracine Paul, Matauanu Alexandru, Pittini Titus, Oisteanu Titi, Enachescu Simion (Sica), Dimitriu, Fîlfanescu Eugen, Nisipeanu Anton, Lapusneanu Gheorghe, Murarescu Iustin, Tomescu Temistocle, Dragomircscu Mircea, Lungu Mircea, Lupescu Adrian, Bala Andrei, Clinciu Gheorghe, Lungu Dumitru, Dumitrescu Grigore, Georgescu Dinu, Miulescu Gheorghe, Burcca, Matasaru, Baleanu, Idris Abdul Fcrid (Ahmed). Din tabara lui Turcanu faceau parte acum: Rosca Gheorghe, Puscasu Vasile, Petrica Ion, Martinus Alexandru, Patrascanu Nuti, Oprea Gheorghe, Staer Iosif, Gherman Coriolan, Pop Cornel, Popescu Nelu, Iosif V. Iosif, Calinescu Nicolae, Apostolescu, Pavaloae Constantin.

Dupa batai generale, manej, genuflexiuni, pozitie nemiscata, etc, Turcanu ia în tabara lui, fara a-i mai bate, pe Fucs, iar cu intentia de a-i pregati pentru Tîrgsor, pe Nanu Silvestru si pe Ciuceanu Radu (desi acesta din urma va fi crunt batut la Gherla). Pe 9 februarie, Patrascanu Nuti e de­mascat de Turcanu si batut, pentru ca nu si-a declarat lo­godnica (vinovata pentru omisiune de denunt). Tot din tabara lui Turcanu mai e batut Gherman Coriolan. Bataile si torturile se intensifica. E seria cu cel mai mare numar de morti: Nita Cornel, Poenaru Mihai, Serban Gheorghe, Vatasoiu Gheorghe, Serbanescu Gheorghe (?), (probabil confuzie cu Serban Gheorghe), Margarint (?). Spre sfîrsitul perioadei, se instituie, în afara comitetului cu demascarile din exterior, un „juriu", dintre cei batuti acum, sub conduce­rea comitetului, care trebuia sa conduca demascarile din interior, format din: Jianu Mihai, Maruta Gheorghe, Selten Mircea si Nanu Silvestru, apoi Merisca Constantin.

Pe la sfîrsitul lui ianuarie, i se pune la dispozitia lui Turcanu Eugen, la cererea lui, o camera pe sala de la 4 spital (camera de baie), cu masa mare, calimari si condeie, unde se dau declaratiile, iar el le pastreaza aici în doua valize, le studiaza, îsi noteaza pe fise si într-un carnet si le preda. Are la usa un gardian care-i sta la dispozitie, aducîndu-i din închisoare pe orice detinut cu care doreste el sa discute. Mai tîrziu, va purta cu ei smocul de chei de la toate camerele, descuind singur unde voia.

Prin ianuarie-februarie, gardianul Georgescu Alexandru bate împreuna cu Turcanu Eugen, la etajul II, pe Voinea Octavian, Magirescu Eugen, Bucur Constantin. La celulele 32 si 35 de pe sectia lui Georgescu Alexandru de la etajul II, sînt batuti în primavara: Popa Aurel, Magirescu Eugen, Sahan Eugen, Cicherschi Victor, Ionescu Virgil, Nedelcu Nicolae Ristel, Cîrciumaru Al. Tudorel, Mihut Gheorghe.

În ianuarie-februarie, Turcanu Eugen discuta cu lo­cotenentul major Iordache de la Securitatea Pitesti.

La începutul lunii martie, seria a IlI-a de la 4-spital (20 ianuarie-5 martie) e distribuita pe sectia corectie a gar­dianului Gheorghe Ion, unde îsi face demascarea din interior si o continua pe cea din exterior.

În februarie, Pitestiul primeste inspectia ministrului adjunct de interne, Marin Jianu, în urma careia se mai ame­lioreaza unele din vechile restrictii din penitenciar.

Dupa iesirea seriei a IlI-a de la 4-spital, Turcanu e izolat cîteva zile singur într-o celula. În martie, el e dus la Securitatea Pitesti; la fel în iunie si iulie-august.

Pe 5 martie, 28 de elevi care refuzasera reeducarea nonviolenta la Tîrgsor sînt trimisi disciplinar la Jilava; între ei: Maxim Virgil, Obreja Aurel, Bardac Nicolae.

Pe 28 martie, Sobolevschi Maximilian si Prisacaru Adrian sînt transferati la penitenciarul Brasov, dupa ce în prealabil fusesera prelucrati de inspectorul Nemes Iosif, de fata cu directorul Dumitrescu Alexandru si Turcanu Eugen. Ei vor începe actiunea acolo în toamna, iar pe 14 februarie 1951 sînt dusi la Canal.

Pe 25 martie, pleaca doua dube din Pitesti la Canal (Tasaul), cu 200 de studenti, din care circa 30 trecusera prin demascarile de la 4-spital. Majoritatea erau deci netrecuti prin demascari, motiv pentru care, pe 28 martie, dupa inspectia în colonie a ministrului adjunct Marin Jianu, sînt urcati toti si adusi din nou la Pitesti. Legionarii sînt intro­dusi la 4-spital, unde conduceau demascarile Gebac Leonard, Negrila Viorel, Tautan Gheorghe si altii.

Pe 28 martie, Patrascanu Nuti e dus la Securitate si i se spune de catre colonelul Nedelcu si un colonel din minis­ter ca va „evada" împreuna cu altul, pastrînd legatura cu persoanele libere, declarate în demascari.

Pe 29 martie, lotul clujenilor e trecut prin de­mascarea de la 4-spital, unde conducea Gebac Leonard.

În perioada martie-iunie erau internati în infirmeria propriu-zisa cinci studenti: unul de la Cluj, cu venele taiate la 4-spital, Ghiurita Eneea, Daschievici Petru, Stan Gheorghe si Popescu Constantin. Si la ei a navalit într-o zi o echipa cu Titus Leonida, i-au batut, si apoi au fost dusi sa asiste la bataile din camera 1-corectie.

Pe 1 aprilie, Patrascanu Nuti e adus la camera 2-corectie, unde mai erau Balaniscu Chirica, Lungu Dumitru, Jianu Mihai, Strachinaru Constantin, Constantinescu Emil, Pavaloae, Bogdanovici Alexandru, Rosea Gheorghe, Puscasu Vasile, Staier Iosif, Fucs, Gherman Coriolan.

La începutul lui aprilie, pleaca de la Pitesti ofiterul Marina Ion (acelasi care în 1955 era seful securitatii din Fagaras?).

În aprilie, moare la camera 3 corectie Bogdanovici Alexandru (Sura), în urma întreruperii regimului antidi-zenteric de catre Puscasu Vasile, seful camerei. În cursul acestei luni nu se stie unde dormea Turcanu. Directorul da ordin sa nu se mai bata.

Spre sfîrsitul lui aprilie (cam pe 18-19) au fost se­lectionati circa 110 studenti trecuti prin demascari si dusi pe sectia spital, unde directia, din dispozitia inspectorului Nemes Iosif, le pune la dispozitie carti marxiste, se fac dis­cutii, etc, la camerele 2,3 si 4 spital.

În mai, vin în inspectie la Pitesti Iosif Nemes si Marin Constantinescu, în vederea trierii pentru santiere a unor studenti. Tot în mai vine în inspectie directorul adjunct al penitenciarelor.

Pe 25 mai, pleaca de la Pitesti la Canal cei care vor alcatui vestitele brigazi 13 si 14 de la Peninsula.

Pe 31 mai sînt trimisi la Tg. Ocna cu duba circa 40 studenti bolnavi de TBC, printre care: Bîrjovcanu Dumitru, Cordun Frcderic, Munteanu Eugen, Patrascanu Nuti, Strachinaru Constantin, Carausu Adrian, Ionescu Virgil, Ianolidc Ion, Gafcncu Valeriu, Itu Nicolae s.a. Dintte ei, 15 mor la Tg.Ocna. Aici actiunea de reeducare e stimulata, în iulie-august, de inspectorul Nemes Iosif si de colonelul Sepeanu Theodor. Ea e condusa de: Munteanu Eugen, Badale Vasile, Patrascanu Nuti, Bîrjoveanu Dumitru, Strachinaru Constantin, Iorga Pimen, Ionescu Radu, Gherlan Vasile, Georgescu Gheorghe, Formagiu Dumitru, Pop Gavrila, Maniu Ion, Brîndus Vasile, Iftode Ghrorghe. Acestia pregatesc o ampla actiune de izolare si se încearca santajul cu sistarea medicamentelor.

Spre sfîrsitul lui mai - începutul lui iunie, sînt intro­dusi în sectia lagaristi de la parter Samson Ion si Stefanescu Grigore (Gore), ambii avînd condamnare expirata, care le-au spus celor vreo 70 de lagaristi ca au misiunea sa organizeze actiunea de reeducare. Se aplica izolarea: nimeni nu mai vorbeste si nu se mai misca, pentru a medita la „crimele" pe care urmau sa le marturiseasca. S-a constituit un comitet condus de Stanoiu Dumitru (Mitu), în jurul sau avînd 3-4 teleormaneni. Pe 23 iunie, Strungaru Dumitru cere sa fie dus la Turcanu. La întoarcere, îi sopteste lui Ionescu Paul ca Turcanu stie de tabara de la Manastirea Cozancea. Pe 24 iu­nie, pe la 11 dimineata, e chemat la „judecata" Strungaru Dumitru si trecut printre „furcile caudine". În intervalul dintre paturile suprapuse, au început sa-1 bata 10-15 colegi de camera, înarmati cu bete, bucati de scîndura, cozi de matura. Dar, peste cîteva minute, intra prim-gardianul Mîndmta si citeste numele a sase dintre ei care au fost pusi în libertate de inspectoratul regional de securitate Arges: Strungaru Dumitru, Ionescu Paul, Popcscu Nicolae, Pasaliu Iulian, Bulea Caius si Puica. Demascarile continua. Alte cîteva nume de lagaristi: Giosanu Nicolae, Popovici Tiberiu, Popescu Ghcorghe, Pascu Badici, Averescu Viorel, Popa Mircea, Vlad Aurel, Pais Teodor, Parpalac Gheorghe, Apostu Ion, Ionescu Radu, Velescu Petre, Ciubuclie Nacu, Jacota Gheorghe, Brînzan, Struteanu Ion, Coman, Stanislav, Manolescu Petre, Pop Aurel, Vlad Mircea (Ciotica), Pantazescu Ghcorghe, Tarus (?), Mîndreanu (?). Aici moare de emfizem pulmonar avocatul Craciunescu din Roman. Pe culoarul din mijloc, cei fugariti erau loviti si în cap, din paturile de sus, cu tocurile încaltarilor.

Tot prin luna mai si tot la parterul de pe coada T-ului au loc si demascarile frontieristilor. Comitetul e condus de Griga Ion si Andreev Andrei. Între torturati, Banu Radulescu.

Pe 7 sau 8 iunie soseste primul lot de „pitesteni" (circa 90) la Gherla (cazati la camerele 102, 103, 104) în frunte cu: Popa Alexandru, Livinschi Mihai, Puscasu Vasile, Bogos Constantin, Andronache Vasile, Zbranca Octavian, Negrila Viorel. Dupa cîteva zile mai sosesc: Nanu Silvestru, Popovici Cornel, Pintilie Sorin, Cerbu Ion, Voin Ioan, Popescu Gheorghe, Sîrbu Petre. Pîna la venirea studentilor, actiunea de reeducare la Gherla era condusa de Matei Alexandru, Grama Octavian si Serbanescu Cristian Paul, care ramîn în continuare, cooptînd si pe Popa Alexandru din partea studentilor. Pîna prin septembrie a fost o perioada de relativa acalmie între studenti, ba chiar au existat si discutii contradictorii ale unora cu cei din conducerea „reeducarii" (Popa Alexandru, Bogos Constantin s.a.), acestora din urma neacordîndu-li-se la început de catre administratie (în con­formitate cu pulsul din MAI) atentia si puterea cu care erau obisnuiti la Pitesti.

În iunie, la Pitesti, colonelul Sepeanu Theodor îi da ordin lui Turcanu Eugen sa înceteze pentru o vreme bataile (reluate în decembrie) si sa numeasca cîte un sef legionar reeducat, în camerele cu cei netrecuti prin demascari, care sa conduca activitati legionare, dar care sa-1 informeze pe Turcanu. Asa sînt folositi: Suciu Aurel, Juberian Constantin, Pavaloae Constantin, Dumitrescu Dan, Cojocaru Petre, Pop Cornel si altii. De asemenea, sa introduca informatori care sa nu se cunoasca între ei ca-s informatori si sa se lase impresia ca în penitenciarul Pitesti s-a terminat cu de­mascarile, pentru ca cei din camere sa se manifeste în voie.

Cam pe la sfîrsitul lui iulie, directorul Lazar Tiberiu de la Gherla (ajuns mai tîrziu comandant la Peninsula) e înlocuit cu capitanul Constantin Gheorghiu. Aici era ofiter politic sublocotenentul Sucegan Gh. În iulie, Marin Jianu, ministru adjunct la Interne si colonelul Sepeanu Theodor

inspecteaza Gherla. Ministrul le spune textual celor de la camera 107: „Veti putea continua si aici ceea ce ati început la Pitesti".

Tot în iulie se formeaza comitetul de reeducare de la Tg. Ocna.

Pe 25 iulie, la Gherla, sînt scosi studenti pentru munca de la bucatarie.

La Pitesti, spre sfîrsitul verii, sînt mutate în camerele de la demisol noi grupuri, mai ales de la munca silnica. Între ei sînt infiltrati o serie de studenti trecuti prin demascari. La camera 2, unde era Voinea Octavian, vine Virgil Bordeianu si cere fiecaruia sa-si precizeze pozitia; dar pleaca apoi cu un grup de vreo 40 de studenti la Peninsula, alcatuind în brigada 3 a lui Dorneanu Stefan un fel de comitet, cu Rosea Gheorghe, Holdevici Viaceslav si altii. În grupa de pedeapsa, pentru ca n-a acceptat sa fie delator, e trecut si Sahan Eugen.

În august-septembrie, la 4-spital sînt batuti un timp mai îndelungat: Sîrbu Ionita, Scutaru Mihai, Paragina Constantin, Marinescu Nicolae iar din octombrie Voinea Octavian. Tortionarii erau: Turcanu Eugen, Martinus Alexandru, Bordeianu Virgil, Stanescu Tudor, Leonida Titus, Zaharia Nicolae si altii.

La sfîrsitul lui august are loc la Gherla inspectia colonelului Czeller.

În septembrie inspecteaza Pitestiul, trecînd si pe la 4-spital, colonelul Marin Constantinescu.

Tot în septembrie încep demascarile la Gherla în cele trei camere de la etajul III. Apoi se extind. Sînt schingiuiti nu numai studenti si elevi, dar si tarani si munci­tori, în comitetele de camera au fost:

• la 96 (dupa septembrie), Puscasu Vasile, Murareseu Vichente si Romanescu Grigore. Aici sînt batuti, între altii, Finchcs Virgil si Bologan Ion;

• la 98, Puscasu Vasile si Murareseu Vichente (care apoi va conduce schingiuirile la 103). Aici sînt batuti, între altii, Dumitru Vasile, Felea Simion, Potcoava Ion, Ionescu Romeo, Stana Ion, Hakentzemer, Moatar Marti, Vandor Sabin, Dimciu Garofil;

• la 99 („Camera mortii"), Stoian Ion, Romanescu Grigore, Buta Marcel, Gorgos Gheorghe, Simionovici Gheorghe, Bîrsan Florin, ajutati de Boeru Zoltan, Livinschi Mihai, Puscasu Vasile, Turcanu Eugen, Murareseu Vichente, Popescu Gheorghe. Aici au fost batuti Stoica Marc Aurelian, Maxim Virgil, Lupoaie Constantin, Neagu Dumitru, Ismana Constantin, Obreja Aurel, mos Piticaru, mos Bal, mos Rusu, batrinul Dumitrescu si fiul sau Luca, Lesan Aurel, Ilca Vasile, Lutai Ignatiu, Iscu Mihai, Babencu Teodor, Rusu Ilarie, Rusu Vasile, Rusu Florin, Teja Constantin, Zotu Vasile, Marghita Iosif, Soare Ion, Vasilache Anatolie, Coba Isidor, Herlea Adrian, Tincariu Mihai, Gheorghita Sabel, Paraschiv Ion, Tardel Temistocle, Vaiss Vintila, Sarea Eugen, Abrudan Ion s.a.;

•la 101, Voin Ion, Popovici Cornel, Sindrilaru Aurel. Sînt batuti Tranca Pavel, Paduraru Nicolae, Andrei Gheorghe, Ionescu Constantin, Preotescu Ion si altii;

• la 102, Puscasu Vasile (sef), Andronache Vasile, Iosif V. Iosif, Vatamanu Gavrila, Popescu Gheorghe, iar apoi, dupa septembrie, Cerbu Ion, Voin Ion, Tâmpa Ion si Popescu Gheorghe Aici au fost batuti Rodas Constantin, Seila Ion, Colibaba Artcmie, Oprea Filip, Pacuraru Teodor, Botoaca Ion, Cristca Ion, Fulicea Alexandru, Furtos Vasile, Popescu Petre, Pestrea Vasile, Clacaru Victor, Cotîrla Pavel, Coada Gheorghe, Popescu Gheorghe, Andronescu Florica, Ladaru Victor, Basota Grigore s.a.;

• la 103, Livinschi Mihai, Negrila Viorcl, Luca Vasile, Ungureanu Dumitru si Zbranca Octavian, iar apoi, dupa septembrie, Popescu Aristotel, Nitulescu Mihai, Veresmortean Nichifor si Lupescu Adrian. Au fost batuti, între altii: Moraru Vasile, Neagu Gheorghe, Socaci Teodor.

La 101, 102 si 103 au mai ajutat comitetele Iscu Mihai, Teodoru Valeriu, Marinescu Petre, Dragut Pavel, Aldea Marin, Voiculescu Ion, Ionescu Gheorghe, Munteanu Ovidiu, Cretu Ion, Climcscu Dumitru s.a. Au mai fost batuti Dimciu Garofil, Drohobetchi Atila, Grizincu Petre, Toban Stefan, Piticar Alexandru, Pap Macovei, Dumitriu Luca, Tulicea Victor, Pangratc Ion.

• la 104, Gaburcac Traian, Ambrus Remus si apoi Tîrnoveanu Mircea (sef), Livinschi Mihai, Popovici Cornel, Bargaoanu Gheorghe, Pavaloae Vasile, Maxim Mihai, ajutati de Bcnca Andrei, Cicherschi Victor, Turcu Constantin, Opris Gheorghe, Dumitreasa Daniel. Aici au fost batuti Balanovici Vasile, Vuscan Aurel, Kisu Nieolae, Carpiuc Traian, Nita Mihai, Obreja Octavian, Bozenovici Alexandru, Caravia Paul, Nicoara Virgil, Burtea Dumitru (C.?), Papken Keropian, Popescu Dumitru (Aurel?), Bourceanu Vasile, Cristcscu Constantin, Brînzei Ilie, Mitrea Dumitru, Radovan Ion, Pillat Constantin si altii;

• la 105, Unisor Constantin, Predescu Aurel, Nanu Silvestru si Trifan Laurcntiu, apoi Nanu Silvestru, Popescu Nae si Covaci Marin. Sînt batuti: Angelescu Ion, Soare Ion si Tudoreanu Aurel.

• la 106, Laitin Danila si Ionescu Gheorghe, apoi Pintilie Sorin;

• la 107, Bejan Gheorghe (sef), Popescu Gheorghe, Blaga Gheorghe, Sîrbu Petre, Anteu Mircea, Stancu Ion, Aldea Marin, Zbranca Octavian. Aici mai erau Oprea Craciun, Opris Gheorghe, Melinte Cornel, Crispai Mihai, Popa Vaier, Popa Ioan.

Tot la camera 107, în toamna anului 1951, au con­dus demascarile la elevii despre care se credea ca mai au lucruri ascunse, Zbranca Octavian, Nanu Silvestru, Lungu Mircea, Andronache Vasile.

La Gherla au mai fost batuti în demascari Marinescu Petre, Pop Ion, Gheorghiu Gheorghe, Telea Simion, Biris Ion, Mazareanu Petre, Neagu Virgil, Gheric Gheorghe, Paraschiv Gheorghe, Ionescu Aristide, Meteescu Nicolae, Banescu, Stuparu Laurentiu, Socaci Traian, Stoica Vasile, Horascu Nicolae, Preosescu Ion, Neagu Viorel, Iorgu Nicolae, Timaru Mihai, Haic Zoltan, Totea Constantin, Sîrbu Nicolae, Ciuceanu Radu, Varan Sabin, Matei Alexandru, Dezmeri Jambon, Ismana Ion, Gabor Chirica, Chirculescu Gheorghe si altii.

Primii studenti scosi la lucru la Gherla: în echipa sanitara - Calinici Vladimir, Ungureanu Dumitru, Jianu Mihai, Gabureac Traian (apoi Jianu Mihai a fost înlocuit cu Popescu Aristotel); la atelierul de tesatura casnica, normator - Andronache Vasile; la atelierul de jucarii - Unisor Constantin si Hanu Constantin, apoi Merisca Constantin; la atelierul de nasturi, normator - Covaci Marin; la atelierul de vopsitorie, sef de atelier - Lungu Mircea; la santierul pentru reparat zidul penitenciarului în exterior - Andronache Vasile, Vatamanu Gavril; pe santierul de constructii - Barba Constantin, Levitchi Mihai, Sandu Mihai, Popescu C. Gheorghe, Laitin Danila; la tîmplarie, normator -Zbranca Octavian; la atelierul de cizmarie - Nanu Silvestru; la bucatarie - Branea Alecu, Mare Alecu, Niculescu Gheorghe (Bobita), Soare Ion, Iosif V. Iosif si Pintilie Sorin; la magazia de materiale - Pavaloae Vasile; frizeri -Livinschi Mihai, apoi Melinte Cornel; plantoane -Bargaoanu Gheorghe, Livinschi Mihai, Melinte Cornel, Vlad Ion, Puscasu Vasile, Popovici Cornel; normator-sef -Bogos Constantin.

Mai tîrziu, primeau lunar pachete, scrisori si medi­camente: Popa Alexandru, Serbanescu Cristian Paul, Ionescu Constantin, Livinschi Mihai si Neculai, cu aprobare de la sublocotenentul Sucegan Gheorghe. Grama Octavian, Serbanescu Cristian Paul si Ionescu Constantin, din vechiul comitet de reeducare, aveau voie sa umble liber în tot peni­tenciarul. Lui Serbanescu Cristian Paul i s-a redus pedeapsa si a fost eliberat, apoi a fost însa anchetat la Interne si con­damnat la moarte. Lui Bogos Constantin i s-a aplicat „conditionalul".

La Tg. Ocna, pe 26 septembrie, Ionescu Virgil încearca sa se sinucida, se face zarva mare si actiunea de izolare e sistata de conducerea penitenciarului. Pe 2 oc­tombrie vine si Securitatea si afirma ca la Pitesti s-a gresit. Pe 23 octombrie, dupa eliberarea lui Munteanu Eugen, e cooptat în loc Strachinaru Constantin, iar Patrascanu Nuti ia conducerea reeducarii (pîna în septembrie 1951); Badale Vasile e secretar.

La Gherla, pîna pe 15 octombrie, conducatorul formal al demascarilor era Matei Alexandru; între

15 octombrie 1950 - 1 ianuarie 1951, conducerea o are Grama Octavian, iar adjunct c Popa Alexandru.

 

[25 octombrie - procesul Paragina, al rezistentei din M-tii Vrancei]

[4 noiembrie - publicarea Declaratiei Europene a Drepturilor Omului]

 

În decembrie, pleaca de la Pitesti la Capul Midia vreo 30-40, mai ales lagaristi.

Pe 5 decembrie, încep demascarile la Pitesti cu munca silnica, în cele trei camere de la demisol, actiune pentru care Turcanu primeste dispozitii amanuntite de la locotenentul Mircea Mihai si sublocotenentul Iagaru Marin si care dureaza ca tortura neîntrerupta circa patru luni. Astfel:

La camera 1, comitetul de demascare era compus din Martinus Alexandru (sef), Stanescu Tudor, Blejescu Alexandru (Blagcscu Valentin) si Marculescu Constantin (Vasilc ?), sprijiniti de Dumitrescu Dan, Craciunescu Mircea, Oprisan Costachc, Costachescu Cornel, Gorbatîi Gheorghe, Iliescu Mihai. Aici au fost canoniti Dumitrescu Florian, Ionita Nicolae, Reus Gheorghe, Chivulescu Nicolae, Munteanu Alexandru, Gherasim Ion, Vasiliu Constantin, Patrascu Vasilc, Mateescu Dinu, Gheorghita Viorel, Danila Mihai, Paunescu Ion, Hoinic Dragos, Godea Ion, Purcarca Nicolae, Scutaru Ion, Barcuteanu Moise, Nedelcu Nicolae, Ncamtu Ilic, Arapu Petre, Paragina Constantin, Anagnoste Stere, Muntean Ion, Ispas Dumitru (Tica), Mosora, Andronic, Vasiliu Gabricl, Ghica Sandu (?).

La camera 2 a condus demascarea Leonida Titus, sprijinit de Pop Cornel si Comsa Ieronim, mai tîrziu, Danila Mihai, Blejescu Alexandru si Marculescu Constantin; ul­timul 1-a înlocuit pe Leonida Titus, la sfîrsitul perioadei de demascare. Ca si în celelalte camere, unii dintre cei care au fost adusi în vara aici trecusera deja prin demascari si fuse­sera infiltrati ca informatori: Eseanu Nicolae, Muntean Ion, Oprisan Costache, Popescu Nelu, Mihut Gheorghe, Negrescu Fag, Tetler Alexandru. Au fost schingiuiti: Condurache Emil, Lungeanu Virgil, Scutaru Ion, Macovei Mircea, Ignatescu Vasile, Sestac Silviu, Sîngeap Stefan, Hutuleac Ion, Paunescu Ion (Daia), Ghica Sandu, Cucoli Gheorghe, Barutia Liviu, Bucur Constantin, Dumitrescu Dan, Voinea Octavian, Chirculescu Gheorghe, Brânzei Emilian (?), Cojocaru Nicolae, Cretulescu Nicolae, Comanici Ion, Lazar Andrei, Binder, Zgârcea Constantin, Ionescu Nicolae, Bârsan Mircea (?), Danila Ion., Arapu Petre, Purcarea Nae, Hoinic Dragos, Vasiliu Constantin, Chivulescu Nicolae (Puiu), Andreescu Voicu, Craciunescu Mircea, Gheorghita Viorel (?), Anagoste Stere, Suciu Silviu, Munteanu Alexandru (?).

La camera 3, conduc demascarile Juberian Constantin (sef la început), Zaharia Nicolae (sef), Pavaloae Constantin si Magirescu Eugen, apoi Gheorghies Dumitru si Pop Cornel (transferati de la camera 2). Aici au fost torturati Pintilie Ion, Gheorghiu Gelu, Bordeianu Dumitru, Tudose Petru, Dinescu, Popa Neculai, Andrisan Gheorghe, Popescu Paul, Hutuleac Ion, Mitan Virgil, Sântimbreanu Ion, Proistorescu (Proispopescu) Romica, Eneea, Dragoescu Vlad, Ionescu, Nedelcu Nicolae Ristel (Aristide), Grigoras Ion, Sârbu Ionita, Berza Eugen, Ungureanu Vasile, Petrovan Miron, Dratanescu, Visoianu Aurel, Cornea, Comanici Ion, Negrescu Fag, Tufeanu Mihai, Olteanu Gheorghe, Dumitrescu (?), Bandu Paul, Cretulescu Mihai, Moroianu Vasile, Pandurescu Aurel, Maxim Vasile, Cojocaru Petre, Clocotici Ion, Bârsan Mircea, Lucinescu Dan s.a.

Tot pe 6 decembrie încep demascarile celor de la temnita grea, dusi la parter înca din primavara, în cele trei camere. Astfel, la camera 1, au condus, la început, Ludu Alexandru Sever si Iliescu Mihai, apoi Matase Gheorghe si Diaca Dan. Au patimit aici Miculescu Alexandru, Rogobete Gheorghe, Fenesan Mircea, Teodoru Valeriu, Porcina Ion, Susman Teodor si altii. La camera 2 conduce la început Caziuc Gheorghe, apoi Coifan Virgil, sprijinit de Matase Gheorghe, Tomuta Octavian, Diaca Dan. Sînt supusi la su­plicii Balaniscu Chirica, Scutaru Mihai, Dumitrescu Marin, Craca Marin, Mandinescu Sergiu, Sufaru Gheorghe, Calciu Gheorghe, Braga Roman, Turcu Constantin, Pop Romulus, Bacila Adrian, Dobre, Sântimbreanu Ion, Brânzei Emilian (?) s.a. La camera 3 au condus demascarea Gemeniuc Constantin, Sipos, Ludu Alexandru Sever si Dragoescu Vlad, ajutati efectiv de o serie de studenti ieseni. Sînt schingiuiti Limberea Paul (care va muri acum), Fuica Ion, Paragina Constantin, Biserica Ion, Vaman Constantin si altii.

În decembrie sînt transferati de la Tîrgsor la Gherla 65 de elevi, mai ales dintre cei care refuzasera reeducarea. „Demascarea" lor va fi condusa la camera 99 de Stoian Ion, Puscasu Vasile, Livinschi Mihai si Popescu Gheorghe.

În cursul anului 1950 si la Jilava s-au gasit cîteva cozi de topor, care au început un soi de „reeducare". Astfel, Reck si Ardeleanu, fosti comunisti, condamnati dupa 23 august 1944 de catre tovarasii lor pentru tradare, aveau la dispozitie o baraca, vizavi de sectia I, unde aduceau detinuti cu sacul în cap, îi bateau si le cereau sa devina informatorii administratiei. Cei doi vor ajunge apoi la Gherla, unul din ei era sef la tîmplarie.

[HCM 1154/1950 stabilea masura de deportare sau internare în domiciliu obligatoriu a oricarei persoane care prin opiniile sau faptele sale dauna construirii socia­lismului.]

sursa: http://www.procesulcomunismului.com