La Gherla, dupa 1 ianuarie, Popa Alexandru e numit responsabil la etajul III, Grama Octavian la etajul I si parter, Ionescu P. Constantin la etajul II, iar Bogos Constantin la ateliere.
Tot în ianuarie, în urma inspectiei colonelului Czeller, cei cu condamnari peste 10 ani sînt trecuti în ca­rantina.

Prin ianuarie-februarie se desfasura la Pitesti ancheta privitoare la gardianul Georgescu Alexandru, con­damnat apoi la 4 ani pentru favorizare.

La Tg. Ocna, pe 7 februarie, sublocotenentul Sleam Augustin hotaraste reintroducerea izolarii si a demascarilor, dar fara bataie.

La Peninsula (Canal), în brigada 13, a lui Bogdanescu Ion, echipa de batausi era formata din Bogdanescu Ion, brigadier, Roseanu Stefan, pontator, Lupascu Ion, Petre Paul, Petrica Ion, Stancu Ion, Taranu Ilie, Bela Petre, Rosea Petre, Bala Andrei, Codreanu Augustin, Tonciulescu Constantin, Maiorescu Radu, Gebac Leonard, Maruta Gheorghe si altii. La bataile organizate în brigazile 13-14 de la Peninsula participau si studentii, nu­miti între timp brigadieri si pontatori, Sobolevschi Maximilian, Sofrone Constantin, Enachescu Simion (bri­gadier la 14 si apoi la 21 B), Voineanu Octavian, Lie Pompiliu, Lupascu Ion, Rosea Gheorghe, Roseanu Stefan, Petrica Ion, Prisacaru Adrian, Burculet Viorel, Taranu Ilie, Soroiu Gheorghe, Griga Ion, Tudose Tudor, Gherman Coriolan, Staer Iosif, Fucs si altii. Majoritatea celor batuti erau rapiti noaptea din alte baraci, sub pretextul ca-s che­mati la administratie, iar în timpul batailor geamurile erau camuflate cu paturi si, pentru a acoperi tipetele, unii cîntau la acordeoane si la alte instrumente.

La Pitesti, în februarie, conduc demascarile, la 4-spital: Juberian Constantin, Stanescu Tudor, Gorbatîi Gheorghe si Blejescu Alexandru. Sînt batuti: Fîntîna Constantin, Ciurescu Vaier, Buracu Nicolae, Obreja Octavian, Munteanu Alexandru, Suciu Aurel, Blaga, Burchi, Rodas Constantin, Oarcea Vasile, Vintilescu Constantin si altii.

În perioada decembrie 1950 - martie 1951, sînt tor­turati mai mult, la Pitesti, Paunescu Ion, Reus Gheorghe, Chivulescu Nicolae Puiu, Ghica Alexandru, Condurache Emil, Dumitrescu Florian, Dumitrescu Dan, Proistorescu Romulus, Ionescu N. Nicolae, Pintilie Ion, Fotin Mihai, Dumitrescu Marin, Curascu Ion, Oprisan Costache, Gheorghiu Gelu, Sîntimbreanu Ion si altii. Turcanu purta acum suba si pîslari din dotarea gardienilor; cu suba va umbla si la Gherla.

În martie, li se comunica celor de la Gherla ca nu mai e voie sa se bata. Tot în martie pleaca de la Gherla la Canal Grama Octavian (la cererea lui) si Botez Octavian. Grama Octavian ajunge prim-brigadier la Peninsula.

Prin martie, e trimis un grup de la Pitesti pentru a extinde demascarile si la închisoarea Ocnele Mari. Printre ei, Stefanescu Grigore (Gore), Samson Ion, Gemeniuc Constantin, Vladoianu Liviu (primii doi condusesera la Pitesti demascarile în sectia lagaristi de la parter). Li se pun la dispozitie trei camere(10, 11, 12). Cei care urmau sa fie batuti erau introdusi în camera 10; printre ei se aflau Taflan Vasile, Maier Nicolae, Gînsca Eugen, Tutea Petre, Hanu Vasile, Caranica Gula, Papanace Atanase, Matusu Nicolae. Dar mai erau expusi: Mihail Manoilescu, Ghita Pop, Solomon si altii. Toti acestia, în frunte cu Petre Tutea, au amenintat cu sinuciderea în masa daca nu înceteaza schingiuirile. La camera 12 se batea, iar cei trecuti prin de­mascari erau mutati în camera 11, de unde erau readusi unii la 12, cum s-a întîmplat cu Versescu Stefan, preot Adam Andrei (dupa ce fusesera batuti la 11 pîna înnebunisera), Rotea Ilie, Papanace Tanase (batuti si ei grav). Versescu Stefan a încercat sa se sinucida. Pe 8 aprilie e adus la ca­mera 12 si Virgil Mateias, care e torturat sase luni. Au fost adusi sa asiste la bataia lui, Ilie Rotea, Fanica Versescu, inginer Corbu, Andrei Adam, Ilie Boia, Tanase Papanace si altii. Tortionarii erau rasplatiti cu friptura, fructe, tigari.

În primavara erau în infirmeria de la Pitesti, în urma schingiuirilor, Popa Neculai, Chivulescu Nicolae Puiu, Luca Cornel, Milea Benone, Marculescu Constantin, Barutia Liviu, Clipcea Neculai, Pop Romulus, Ghiurita Eneea. Acum decedeaza aici, imediat dupa internare, Limberea Paul si Balaniscu Chirica.

Tot în primavara, Pitestiul e inspectat de Nicolski, care racneste la sanitar ca nu trebuie sa strice medica­mentele pe banditi, pentru ca acestia merita „împuscati cîte cinci la un glont". În aceasta perioada, grupuri de mani­festanti au fost adusi sa strige în preajma închisorii: „Cei ce zac în închisori aceia sînt tradatori. Moarte lor! Moarte lor!"

Prin aprilie, la Pitesti, Turcanu dadea indicatii sa se bata, dar fara sa se lase urme, iar prin mai a dat ordin sa nu se mai bata (ca dispozitie a administratiei; vezi mai jos ca­zul Simionescu). El cerea metode noi pentru a-i determina pe studenti sa-si faca demascarea.

La Tg. Ocna, pe 1 mai, Dimitrov Eugen a fost ame­nintat de catre cei din comitetul de demascari, el a spart geamul, iar de la celelalte celule s-a strigat tare sa vina Securitatea, ceea ce s-a auzit în oras si a dat peste cap „reeducarea" de aici.

Pe 5 mai e trimis la Peninsula doctorul Ion Simionescu, fost subsecretar de stat în Ministerul Sanatatii si fost presedinte al „Blocului generatiei nationaliste de la 1922". Torturat în brigada lui Bogdanescu Ion, nemaiputînd suporta supliciile, s-a îndreptat spre cordonul de paza de la „caramidaria" Mamaia si a fost împuscat. Stirea a fost transmisa la Radio Londra si a avut un larg ecou, cu con­secinte deosebite. Dupa aceasta, Turcanu primeste dispozitie sa înceteze violentele.

În mai, la Pitesti, are loc o perchezitie generala, în prezenta colonelului Czeller, dupa care toti sînt repartizati în alte camere, avînd comitete, dar nu se mai bate, se duc dis­cutii, sînt scosi în curte la soare. Turcanu aduna, tot în luna mai, pe toti membrii comitetelor de camera (circa 40-50) si sînt pusi sa semneze un memoriu conceput de el, Gheorghies Dumitru, Martinus Alexandru, Juberian Constantin, Leonida Titus si Stanescu Tudor, prin care se solicita aprobarea Ministerului de Interne de a se extinde experienta de la Pitesti în toate închisorile, memoriu care a fost înaintat ministerului prin ofiterul politic.

În mai-iunie, la 4-spital, are loc reeducarea ideologica, cu predare, studiu, lectura (un fel de „scoala de cadre", zice Pop Cornel), cu lozinci pe pereti, sezatori, cîntece, poezii, articole la gazeta de perete si altele. Participa: Turcanu Eugen, Martinus Alexandru, Gheorghies Dumitru, Matase Gheorghe, Stanescu Tudor, Leonida Titus, Pavaloae Constantin, Magirescu Eugen, Marculescu Constantin, Blejescu Alexandru, Dragoescu Vlad, Calciu Gheorghe, Mandinescu Sergiu, Comanici Ion, Borza Nicolae, Pop Cornel, Iliescu Mihai, Gorbatîi Gheorghe si altii. Directorul Dumitrescu Alexandru a venit de doua ori pe acolo.

 

[In vara au loc masive arestari ale taranilor care se opun masurilor de constrîngere la colectivizare.]

 

Pe 15 iunie, 5 din cei 28 de elevi transferati disci­plinar de la Tîrgsor la Jilava pe 5 martie 1950 sînt expediati la Gherla pentru a fi introdusi în „demascari".

Pe 24-26 iunie pleaca de la Gherla la Canal un lot de 100 detinuti, dintre care 8 studenti (între ei, Popovici Cornel, Voin Ion, Cerbu Ion, Sebesan Emil, Jianu Mihai).

Cam tot acum pleaca de la Pitesti la Peninsula 40 de studenti, repartizati prin diferite brigazi. La 4-spital continua reeducarea fara violenta. Dupa un cosmar, cu urlete prin somn, Turcanu le declara celor mai de încredere: „Orice ar fi, înapoi nu mai putem da!" Deoarece actiunea „transpirase" peste granita, Ministerul de Interne nu-i mai dadea girul total pentru actiunile violente.

Pe 26 august se elibereaza de la Gherla Puscasu Vasile.

Înainte de desfiintarea penitenciarului Pitesti ca în­chisoare pentru studenti, a aparut prin fiecare camera colo­nelul Czeller însotit de Turcanu si le-a spus ca demascarile

Nu vor înceta niciodata si ca cei din Pitesti vor face demascarea tuturor „banditilor" din R.P.R.

Pe 30 august, grupul batausilor veniti de la Pitesti e retras de la Ocnele Mari. Dar reeducarea continua acolo prin presiuni, conduse de locotenentul politic Arama (restrictii, mizerii, amestecul cu dreptul comun).

Tot pe 30 august ajung la Gherla de la Pitesti, în doua loturi, ultimii studenti, în frunte cu Turcanu.

La începutul lui septembrie, Bogdanescu pleaca de la Peninsula. Pe 4 septembrie sînt transferati la Poarta Alba si, apoi, disciplinar, la Aiud, Sobolevschi Maximilian si Prisacaru Adrian. Dar bataile continua la Peninsula pîna la 15 noiembrie, conduse de Lupascu Ion si Cioara Alexandru. Tot acum mai sînt ridicati de la Peninsula, pentru ancheta, si dusi la Jilava: Grama Octavian, Gherman Coriolan, Sofrone Constantin, Cojocaru Ion (prim-brigadier) si Laitin Danila. Apoi, Voin Ion, Cerbu Ion, Popovici Cornel.

Tot în septembrie, la Gherla, înceteaza demascarile si începe, cu venirea lui Turcanu, actiunea de „diversiune si reeducare", condusa de Turcanu, Popa Alexandru, Bargaoanu Gheorghe si Ionescu P. Constantin. Popa Alexandru 1-a scos pe Turcanu Eugen ca normator tehnic. (O comisie tehnica a MAI îl numeste pe Tomuta Octavian seful biroului tehnic). Totusi în toamna anului 1951, sînt torturati la Gherla, în camera 99 („Camera mortii"), 97 („Camera nebunilor") si 98 („Camera chinezeasca"), Timaru Mihai, Anghel Avram, Soare Ioan, Magirescu Nicolae, Petrica Duduta, Amitroaei Mihai, Constantin Ioan, Teja Constantin, Herlea Adrian, Gheorghita Viorel, Munteanu Florin, Caravia Paul, Popescu Traian (Maca), Maxim Virgil, Mîndru, Ciuceanu Radu, Parizianu Gioga, Zotu Vasile, Attila, Amariei, Toia, Sasu Nonu, Obreja Aurel, Lupoaie Constantin s.a. Turcanu declara la Gherla: „Ma, eu va omor pe toti si nimeni nu-mi face nimic!"

Pe 25 noiembrie au fost scosi în curte la Gherla toti detinutii, cînd directorul Goiciu, cu toata suita, declara reeducarea ca actiune de masa. Au vorbit: Turcanu, Popa Alexandru, Bargaoanu Gheorghe si Panduru Dumitru. Daca luam de buna afirmatia lui Voinea Octavian (Masacrarea studentimii române, p. 103), Goiciu face acum o aluzie transparenta Ia adresa studentilor, anticipînd procesul: „Unii dintre voi au cazut victime si au fost torturati. Sa stiti ca acest lucru se datoreaza domnisorilor vostri care ne-au dus în eroare. Masurile luate împotriva voastra se datoreaza minciunilor scornite de dînsii".

Pe 19 decembrie sînt scosi din camerele lor Turcanu Eugen, Popa Alexandru, Popescu Gheorghe, Stoian Ion, Bargaoanu Gheorghe si Murarescu Vichente. Turcanu Eugen si Popa Alexandru discuta cu Livinschi Mihai, Martinus Alexandru si Ionescu Constantin, hotarîndu-se ca actiunea sa fie continuata de acestia, sub conducerea lui Ionescu Constantin. Li se face perchezitie, cumpara ali­mente si tigari de la cantina, iar Turcanu Eugen iese la raport la sublocotenentul Avadanei Constantin si discuta jumatate de ora, ceea ce nu i s-a mai aprobat si lui Popa Alexandru. Pe 26 decembrie au ajuns la Jilava, unde au stat pîna pe 15 ianuarie 1952, în camera de izolare. Turcanu Eugen si Popa Alexandru au fost certati tot timpul, iar într-o zi Turcanu a vrut sa-1 bata pe Popa. în urma plecarii lor de la Gherla, Bogos Constantin discuta cu Zbranca Octavian despre faptul ca posturile de radio Ankara si Londra au transmis stirea ca detinutii studenti de la Pitesti, Gherla si Canal se bat între ei, bataie organizata de regim.

 

[în 1951 au fost deportate în Baragan peste zece mii de familii.]

■

 

1952

 

Pe 1 ianuarie înceteaza demascarile la Gherla. Tot în ianuarie, administratia aproba, ceea ce-i spusese la ple­care Turcanu Eugen lui Ionescu Constantin, ca în locul sau si al lui Popa Alexandru sa fie numiti în biroul tehnic Martinus Alexandru si Juberian Constantin. Juberian Constantin e numit responsabil al biroului organizatoric din ateliere. Sublocotenentul Avadanei Constantin interzice studentilor sa mai culeaga material informativ.

Tot în ianuarie, Popa Alexandru este pentru prima oara anchetat la Jilava pentru activitatea de reeducare de la Gherla.

La începutul lui martie mai sînt ridicati de la Gherla pentru cercetari Martinus Alexandru si Livinschi Mihai. De atunci si pîna în mai conduc reeducarea Juberian Constantin si Bogos Constantin.

în aprilie se reîntoarce de la ancheta M.A.I. Bargaoanu Gheorghe, iar în mai, Martinus Alexandru.

în aprilie sînt anchetati, ca martori ai acuzarii, Gabor Chirica (la Dej), Teja Constantin si Chirculescu Gheorghe (la Bucuresti), iar în aprilie-mai, tot la Bucuresti: Matei N. Alexandru, Obreja I. Aurel, Pangrate Ion, Maxim Virgil si Stoica Marc Aureliu.

Pe 10 mai sînt dusi de la Peninsula la Jilava, pentru ancheta, Voin Ion, Cerbu Ion, Popovici Cornel. Cerbu Ion îl întîlneste la Jilava, la camera 7, pe Turcanu Eugen, care-i spune ca a fost anchetat doua luni la Interne (martie si aprilie?) si e convins ca vor primi condamnari mari. La camera 10 gasesc pe Grama Octavian.

 

[26-27 mai - înlaturarea din conducerea de partid si de stat a Anei Pauker, a lui Vasile Luca si Teohari Georgescu]

 

În octombrie, Patrascanu Nuti era la Aiud.

 

[În 1952 au fost deportate în Baragan peste 3 000 de familii, au primit domiciliu obligatoriu peste 9 000 de persoane si s-a înscenat procesul „sabotorilor de la Canal". În 1951-1952 au fost arestati 22 008 chiaburi.]

 

 

1953

 

[5 februarie - moare la Sighet Iuliu Maniu. ]

 [5 martie - Moartea lui Stalin]

 

Pe 13 martie e arestat ofiterul Sucegan Gheorghe de la Gherla, pe 15 martie, colonelul Sepeanu Theodor din MAI, iar pe 28 martie, ofiterul Avadanei Constantin de la Gherla.

Între mai 1952 - mai 1953 conduc actiunea de re­educare de la Gherla Juberian Constantin si Martinus Alexandru, iar apoi, pîna în iulie 1953, o conduce doar Juberian Constantin, deci în mai e luat din nou de la Gherla Martinus Alexandru, iar în iulie, Juberian Constantin, care îl lasa în locul sau pe Reck Stefan. în locul lui Livinschi Mihai, materialul informativ este adunat de Calciu Gheorghe, însarcinat de Biroul inspectii (Turcanu îl pusese pe Calciu Gheorghe la cantina penitenciarului).

Pe 1 iunie sînt luati din Gherla, pentru ancheta, Voinea Octavian si Zbranca Octavian, iar de la Aiud, Cobîlas Nicolae.

 

[6 iunie -14 detinuti politici evadeaza de la mina

 

În iunie, sînt anchetati la Rm. Sarat, ca martori ai acuzarii, Popescu Gheorghe, Varan Sabin, Paraschiv Gheorghe, Pillat Constantin.

Pe 12 iulie e arestat capitanul Dumitrescu Alexandru, directorul de la Pitesti.

Pe 18 iulie se întrerup lucrarile la Canal.

 

[2-14 august -Al IV-lea Festival Mondial al Tineretului si Studentilor]

 

Pe 1 septembrie e arestat doctorul Barbos Viorel de la Gherla.

între aprilie si noiembrie sînt anchetati, la Ploiesti -Popa Alexandru, Puscasu Vasile, Pavaloae Vasile, Livinschi Mihai, Stoian Ion, Romanescu Grigore, Popescu Aristotel, Pop Cornel, Dumitrescu Dan, Juberian Constantin, Voin Ion; la Rm. Sarat - Voinea Octavian, Pop Cornel, Cobîlas Nicolae, Zbranca Octavian, Popovici Cornel, Voin Ion, Cerbu Ion, Popescu Gheorghe, Serbanescu Cristian Paul. La anchete li se spune cum trebuie sa declare (în esenta, ca a fost actiune legionara, de compromitere si înselare a regimului, ordonata de Horia Sima), erau apoi chestionati sa se convinga ca nu se abat si, la nevoie, erau constrînsi, tor­turati. Toate declaratiile erau scrise de anchetatori si numai semnate de anchetati.

 

[In octombrie are loc procesul ultimului lot de parasutisti pentru rezistenta din munti, proces încheiat cu 13 executii.]

În decembrie, se sisteaza lucrul în atelierele de la Gherla.

 

 

1954

 

În acest an, la toate închisorile, s-au pus obloane de jaluzele la geamuri. La Baia Sprie si la Poarta Alba au loc greve ale detinutilor politici.

Pe 31 ianuarie, Juberian Constantin încearca sa se sinucida la ancheta M.A.I.

În primavara e dus la M.A.I. pentru ancheta Calciu Gheorghe.

 

[6-13 aprilie - Procesul lui Lucretiu Patrascanu. Executarea are loc pe 16/17 aprilie.]

 

În perioada martie-august e anchetat din nou, la Ploiesti, Turcanu Eugen. în aprilie e anchetat la Ploiesti, ca martor al acuzarii, Jianu Mihai, iar în august e confruntat cu Turcanu.

 

[16-17 iunie - Revolta anticomunista în Berlinul de Est, înabusita de armata sovietica.]

 

În iulie e luat la cercetari, de la Gherla, Ionescu P. Constantin si e anchetat, la Ploiesti, doctorul Barbos Viorel de la Gherla.

Rechizitoriul în procesul Turcanu e redactat pe 20 septembrie. Dezbaterile procesului au loc între 25-27 oc­tombrie, cu usile închise. Au fost audiati 40 de martori, din care 22 pe 25 octombrie. între asistentii din sala, toti securisti, erau si directorii de penitenciare; între ei si colonelul

Gheorghiu de la Gherla. Se amîna pronuntarea sentintei pentru 1 noiembrie, apoi pentru 6 noiembrie si se da pro­nuntarea pe 10 noiembrie 1954. Astfel, prin sentinta nr. 32, sînt condamnati la moarte cei 22 inculpati în procesul Turcanu: Turcanu Eugen, Popa Alexandru, Puscasu Vasile, Pavaloae Vasile, Livinschi Mihai, Stoian Ion, Romanescu Grigore, Voinea Octavian, Popescu Aristotel, Patrascanu Nuti, Pop Cornel, Sobolevschi Maximilian, Dumitrescu Dan, Juberian Constantin, Popovici Cornel, Voin Ion, Cerbu Ion, Popescu Gheorghe, Serbanescu Cristian Paul, Ionescu Constantin, Zbranca Octavian si Cobîlas Nicolae.

Pe 17 decembrie (deci dupa 37 de zile) sînt execu­tati 16 dintre ei. Executia are loc la Jilava, la ora 23, legati la ochi si de stîlpii de executie, cu spatele la grupa de executie. Ramîn neexecutati deocamdata sase: Popa Alexandru, Puscasu Vasile, Voinea Octavian, Popescu Aristotel, Patrascanu Nuti si Dumitrescu Dan. Se motiveaza ca acestia „au fost necesari la judecarea altor procese".

La Pitesti au murit, în urma torturilor, Nita Cornel, Gavrilescu Eugen, Pintilie Ion, Poenaru Mihai, Bogdanovici Alexandru, Balaniscu Chirica, Cantemir (Gheorghe sau Vasile?), Limberea Paul, Turtureanu Ion, Iosub Mihai, Margarint (?), Bucur Mircea (?), Sandovici Nicolae (?). S-au sinucis: Serban Gheorghe, Vatasoiu Gheorghe si Grigoras Ion. Serban Gheorghe si-a taiat venele, a fost salvat, dar, ca si Vatasoiu, s-a aruncat apoi în golul scarilor cînd au fost scosi la baie. Nedelcu Nicolae Ristel, Soltuz Laurentiu, Pintilie Ion si Stoica Marc Aureliu înnebunesc (Nedelcu si-a revenit ulte­rior, iar Pintilie a decedat în urma batailor). Au încercat sa se sinucida Eseanu Nicolae, Gheorghiu Gelu, Andrisan Gheorghe si altii. Un student a înghitit un ac si, fiind con­vins ca astfel va muri, le-a aruncat în fata tortionarilor tot dispretul sau. Pandurescu Aurel s-a napustit cu capul în hîrdaul de arpacas fierbinte, dar n-a reusit nici el sa-si puna capat zilelor.

La Gherla au murit în demascari circa 15 detinuti, dintre care: Cristea Ion (torturat la camera 102), Dîmbu Vasile (la 103), Dimciu Garofil (Caranfil)(torturat la 98 si 101), Dumitru Vasile (Andrei ?) (la 98), Popescu Petre (la 103), Radovan Alexandru (Dumitru?) (torturat la 106), Dinca Ion (la 101), Tîmpa Ion (la 102), Belecciu Constantin, Taban Stefan, Munteanu, Nastase, Hortolman Ion, Pana, Razenkrantz. S-au sinucis trei si au înnebunit patru (între care Baucescu Alexandru, Meteescu Nicolae, Banescu). Lui Caravia Paul i-au fost fracturate doua coaste. Au încercat sa se sinucida, taindu-si venele de la mîini, Potra Octavian, Munteanu Ovidiu, Ciuceanu Radu iar Pangrate Ion taindu-se la gît.

În total, la Pitesti si Gherla au fost ucisi peste 30, iar torturati, circa 800 la Pitesti, cîteva sute la Gherla, 70 de la Tîrgsor, zeci la Peninsula, 20-30 la Ocnele Mari, 7-8 la Brasov, 5-6 la Tg.Ocna. Peste o suta au ramas cu infirmitati grave.

 

1955

 

Pe 22 iunie (deci dupa sapte luni si ceva de la pro­nuntarea sentintei de condamnare la moarte) a fost executat singur, la Jilava, Puscasu Vasile.

Tot în anul 1955, Mârtinus Alexandru era dat dece­dat (?) iar despre Prisacaru Adrian se spune ca a fost exe­cutat dintr-o eroare (?)

 

1957

 

Pe 16 aprilie se da sentinta în procesul ofiterilor arestati cu patru ani în urma si judecati (desi dispozitiile veneau mai de sus) pentru reeducarea de la Pitesti si Gherla: colonelul Sepeanu Theodor, 8 ani munca silnica; capitanul Dumitrescu Alexandru, 7 ani munca silnica; sublocotenentul Sucegan Gheorghe, 7 ani munca silnica; sublocotenentul Avadanei Constantin, 6 ani munca silnica si doctorul Barbosu Viorel, 5 ani temnita grea. Dar atît declaratiile lor la ancheta cît si soarta lor de detinuti nu sînt pîna în prezent cunoscute. Se stie însa ca Sepeanu Theodor a fost pus în libertate pe 13 nov. 1957, prin decretul nr. 534/1957.

În alt proces (?) a fost condamnat si generalul Dulgheru (Dulberger) iar mai apoi gratiat. în 1964 era di­rector în cadrul întreprinderii de Canal si Apa Bucuresti.

În vara lui 1957 se judeca al II-lea proces, cu detinuti, al „reeducarii" de la Pitesti-Gherla, procesul lui Vica Negulescu sau procesul Calciu (care a stat în ancheta trei ani). Acuzati: Negulescu Valeriu (Vica), Oprisan Constantin, Calciu Gheorghe, Iosif V. Iosif, Popa Aurel, Hoinic Dragos, Caziuc Gheorghe si Bordeianu Virgil. Mar­tori ai acuzarii (condamnati la moarte în procesul Turcanu): Voinea Octavian, Popa Alexandru, Patrascanu Nuti, Popescu Aristotel, Dumitrescu Dan. Calciu Gheorghe arata în proces adevarul: demascarile au fost initiate de Nicolski, Czeller si cei din spatele lor, iar toti cei implicati în cele doua procese au fost siliti sa sustina ca ordinul de auto­distrugere ar fi venit de la comandantii legionari. Sentinta

Condamna la moarte pe Negulescu Vica, Bordeianu Virgil si Caziuc Gheorghe si la munca silnica pe viata sau la 25 ani pe ceilalti. Dar Vica Negulescu n-a avut nici o legatura cu demascarile (ca si Cobîlas Nicolae din procesul Turcanu).

Pe 11 octombrie se comuta pedepsele cu moartea în munca silnica pe viata la urmatorii din lotul Turcanu: Popa Alexandru, Voinea Octavian, Patrascanu Nuti, Dumitrescu Dan. Popescu Aristotel refuza sa faca recurs, dar pe 29 oc­tombrie îi face avocatul cerere de comutare a pedepsei.

Mor în Casimca la Jilava, dintre cei cinci de mai înainte, Popescu Aristotel, Dumitrescu Dan si Patrascanu Nuti. Tot aici mor Oprisan Constantin si Negulescu Valeriu. Mai sînt supusi procesului de exterminare, lenta dar sigura, fara sa aiba vreo legatura cu demascarile (ca si Vica Negulescu), Nicolae Petrascu, Paul Grimalschi si Marcel Petrisor. Voinea Octavian si Popa Alexandru se elibereaza în 1964.

Torturile propriu-zise, din partea administratiei, au fost practicate în închisorile românesti pîna prin 1956-1958. Pe 14 iulie 1958 are loc rascoala a 5 mii detinuti politici la Gherla.

 

 

1962-1964

 

Între 1962-1964 se defasoara la Aiud (dar si la Botosani, Rm. Sarat, Oradea etc.) reeducarea fara violenta, însa prin constrîngeri, condusa de directorul închisorii, colonelul Craciun. Presiunea se facea prin izolarea la Zarca si prin santajul ca eliberarea e conditionata de reeducare. Aceasta consta în renegarea trecutului si în denigrarea ideilor legionare, a fostilor conducatori si a lui Dumnezeu. Deci o reeducare formala, dar publica, în cadrul peniten­ciarului. Autocritica se facea în scris, se citea si era comen­tata de cei de fata. De aceasta lepadare, „autodemascare", era conditionata eliberarea fiecaruia, conducerea stiind ca rezistenta majoritatii detinutilor era epuizata de presiunile continue, de suferintele lor fizice si morale de-a lungul a circa 15-22 de ani de temnita. Se deschid cluburi unde sînt adusi sa asiste zeci si sute de condamnati. Conduc în­vatatorii detinuti Ion Muresan, Costica Damian si Bobordea, Tache Savin, Nicolae Grigorescu si altii, care acuza miscarea legionara si lauda partidul si guvernul comunist. O serie de detinuti se opun, dar sînt izolati în celule de pedeapsa si în Zarca: Virgil Mateias, Alecu Ghica, Ionica, Stefan Dinescu, Teodor Socariciu, Nicolae Biris, Nicolae Popa si altii. Apoi au asistat o vreme la discutiile din club: Radu Mironovici, preot Dumitrescu-Borsa, Iosif Costea, Radu Budisteanu, Victor Biris, Ilie Nicolescu, Alecu Ghica, Petre Tutea, Tache Savin, Nistor Chioreanu s. a. Biris, Savin, Costea si altii accepta reeducarea. Pe 3 octombrie 1962 se elibereaza primul lot de detinuti. Au fost apoi gratiati Radu Gyr, Nichifor Crainic, preot Dumitrescu-Borsa, Victor Vojen, Victor Biris, Ion Costea. Celor ramasi li se citeste la club din „Scînteia" si mai ales articole ale detinutilor eliberati, scrise pentru strainatate. în toamna anului 1963 pleaca un lot. La cluburi li se aduc filme de propaganda si ziare. Pe 30 decembrie 1963 apare decretul de gratiere, prin care libertatea este conditionata de reeducare. Cu exceptia celor vreo suta din Zarca, cu regim de exterminare, toti ceilalti detinuti au fost încadrati în cluburi de reeducare. Au fost constrînsi sa-si faca „autoprezentarea" si Nicolae Petrascu, Ilie Nicolescu, Nistor Chioreanu.

La Jilava, unde a fost adus si tot lotul de la Rm. Sarat, functiona un comitet de reeducare format din detinuti, avînd ca presedinte pe Nicolae Penescu (fost secretar general al P.N.T. si ministru de interne) iar ca secretar al comitetului pe Dan Cernovodeanu. Reeducarea consta si aici în lecturi (carti, ziare, reviste), filme si deni­grarea, în scris, a partidelor carora apartinusera. Din partea oficialitatilor conduce discutii cu ei si le tine prelegeri de socialism colonelul Natalicu, secondat de doi ofiteri politici.

[15-25 aprilie 1964 - „Declaratia din aprilie", privind pozitia P.C.R. în problemele miscarii comuniste si muncitoresti internationale]

Pe 16 aprilie 1964 apare decretul de gratiere generala. La sfîrsitul lui iulie 1964, toti detinutii politici sînt pusi în libertate.

sursa: http://www.procesulcomunismului.com