Muzeul Judetean Arges gazduieste Expozitia memoriala "Dinu Lipatti". Avand una din cele mai bogate si scurte cariere cunoscute in arta interpretativa moderna, Dinu Lipatti a fost o personalitate argeseana care s-a remarcat atat pe plan national cat si international.
In anul 1936 isi incepe cariera de pianist concertist cu o serie de concerte in Germania si Italia, reputatia sa continuand sa creasca cu fiecare aparitie in public.
Inregistrarile pe discuri, cu toate imperfectiunile tehnice de atunci, au ramas documente vii asupra artei pianistice a lui Dinu Lipatti, interpretari pline de caldura umana si inalta desavarsire stilistica, de finete si noblete spirituala, de poezie si gratie.
Obiectele legate de viata si activitatea marelui pianist si compozitor roman sunt expuse la Casa memoriala Dinu Lipatti din satul Ciolcesti, comuna Leordeni, judetul Arges.
Adresa: Pitesti, Strada Armand Calinescu, nr. 44
Telefon: (+4) 0248.212.561
Web: www.muzeul-judetean-arges.ro/sectiile-muzeului/istorie/expozitia-memoriala-dinu-lipatti
Program de lucru: Miercuri-Duminica: 9.00-17.00
Sursa: CNIPT Pitesti - Centrul National de Informare si Promovare Turistica Pitesti - www.travelpitesti.ro
Expozitia memoriala "Dinu Lipatti"
Adresa: Comuna Leordeni, Sat Ceolcesti, jud. Arges
Program de vizitare: marti-duminica, 9.00-17.00
Crescut intr-o familie cu traditie muzicala - tatal sau era un talentat violonist amator care studiase cu Pablo de Sarasate, mama, Anna Lipatti, o excelenta pianista, iar nas la botez i-a fost George Enescu - i s-au recunoscut si cultivat din frageda copilarie inclinatiile muzicale. A fost acceptat ca elev de exigenta profesoara de pian Florica Musicescu, care l-a ferit de mentalitatea unui "copil minune", dandu-i in schimb o educatie artistica serioasa, care sa-i permita dezvoltarea talentului sau nativ. Intre timp este admis la Conservatorul din Bucuresti, pentru ca in 1934 sa participe la concursul international de pian din Viena. Faptul ca i s-a decernat doar al doilea premiu l-a determinat pe faimosul pianist francez Alfred Cortot sa paraseasca juriul in semn de protest. Cortot l-a invitat la Paris sa-si continuie sub conducerea sa studiile de pian la Ecole Nationale de Musique. Aici ia si lectii de compozitie cu Paul Dukas si Nadia Boulanger si de arta dirijorala cu Charles Munch. In 1936 isi incepe cariera de pianist concertist cu o serie de concerte in Germania si Italia, reputatia sa continuand sa creasca cu fiecare aparitie in public. La inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial revine la Bucuresti unde da recitaluri de pian ca solist sau acompaniandu-l pe George Enescu. In 1943 pleaca in Scandinavia impreuna cu viitoarea sa sotie, Madeleine Cantacuzino, de asemenea o fosta eleva a Floricai Musicescu si decide sa se stabileasca cu Madeleine in Elvetia, unde devine profesor de pian la Conservatorul din Geneva. isi continua cariera concertistica cu recitaluri de pian sau ca solist impreuna cu orchestre dirijate de Herbert von Karajan sau Alceo Galliera, realizeaza in studio imprimari pe discuri. In timp ce se pregatea pentru un turneu de concerte in America se descopera ca sufera de leucemie. Se puneau mari sperante in efectele curative ale Cortizonului, de curand descoperit, si cum preparatul era foarte scump, muzicieni ca Yehudi Menuhin, Igor Strawinski, Charles Munch au contribuit cu mari sume de bani pentru procurarea medicamentului. Dupa o ameliorare aparenta, starea de sanatate a lui Dinu Lipatti continua sa se inrautateasca. La 16 septembrie 1950, desi slabit fizic, are loc ultimul lui concert public la Besançon (Franta). In partea doua a recitalului intentiona sa execute cele 14 Valsuri in Do diez minor de Frederic Chopin. Puterile insa il parasesc, dupa o lunga pauza in care publicul nu s-a clintit din sala, Dinu Lipatti reapare pe scena, se aseaza la pian si interpreteaza motivul "Jesus bleibt meine Freude" din cantata "Herz und Mund und Tat und Leben" de Johann Sebastian Bach. Cu aceasta rugaciune s-a incheiat una din cele mai bogate si scurte cariere cunoscute in arta interpretativa moderna. Doua luni si jumatate mai tarziu, la 2 decembrie 1950 Dinu Lipatti se stinge din viata in varsta de numai 33 de ani, cu partitura Quartetului in Fa minor de Ludwig van Beethoven in mana. Ultimele sale cuvinte au fost: "Nu-i de ajuns sa fii mare compozitor ca sa scrii muzica asta, trebuie sa fi fost ales ca instrument al lui Dumnezeu". La vestea mortii sale, marele pianist german Wilhelm Backhaus exclama: "Noua ne ramane amintirea frumusetilor pe care ni le-a daruit si o profunda intristare".
Inregistrarile pe discuri, cu toate imperfectiunile tehnice de atunci, au ramas documente vii asupra artei pianistice a lui Dinu Lipatti, interpretari pline de caldura umana si inalta desavarsire stilistica, de finete si noblete spirituala, de poezie si gratie. Multe din aceste imprimari au fost incluse de casa de discuri EMI in colectia "Unvergänglich - Unvergessen" (Nepieritoare - De neuitat). "Un artist de o spiritualitate divina", cum l-a numit Francis Poulenc, Dinu Lipatti prefera pentru inregistrari- inaintea lui Glenn Gould - singuratatea studioului in care se putea concentra pentru a duce arta sa la perfectiune. in repertoriul sau prevalau operele unor compozitori ca Johann Sebastian Bach, Wolfgang Amadeus Mozart, Frederic Chopin, Bela Bartok, dar si Robert Schumann, Edvard Grieg, Maurice Ravel, Domenico Scarlatti. Era modest si exigent cu sine insusi - "Dinu Lipatti da impresia ca se jeneaza cu propriul sau geniu" (pianista Clara Haskil). Compozitiile sale, printre care Fantezie pentru pian, vioara si violoncel Op. 1 (1933), satrarii, suita pentru orchestra Op. 2 (1934), Concertino in stil clasic pentru pian si orchestra de camera Op. 3 (1936), Simfonie concertanta pentru doua piane si orchestra de coarde Op. 5 (1938), Sonatina pentru mana stanga (1941) au ramas in cea mai mare parte inedite. Casa memoriala Dinu Lipatti se afla in satul Ciolcesti din comuna Leordeni, judetul Arges. Acolo sunt expuse obiecte legate de viata si activitatea marelui pianist si compozitor roman. Printre exponate se afla un pian Bechstein si un bust al artistului, realizat de sculptorul Ion Irimescu.
Sursa: www.muzeul-judetean-arges.ro
