Biserica "Sfanta Treime" din Pitesti este situata pe strada Primaverii, in Pitesti.
Este asezata sub coasta penultimei terase a Pitestiului, intr-o zona linistita si incarcata de semnificatii istorice, ofera pelerinului posibilitatea de a cunoaste o realizare artistica de o autentica valoare.

Inaltat in anul 1672 pe locul unei biserici din vremea voievodului Matei Basarab, sfantul locas se numara printre ineditele monumente de arhitectura medievala ale orasului, desi a suferit o serie de restaurari, in urma carora s-a incercat repunerea in valoare a picturii murale din anul 1732, s-a refacut din zid turla clopotnitei si s-a adaugat un pridvor conceput in stilul arhitecturii traditionale romanesti. Constructia prezinta mai multe faze:

A) Etapa originara (1679-1684)

Se compune din altar, naos si pronaos (legate spatial). Altarul este alcatuit dintr-o absida semicirculara la interior si pentagonala la exterior, acoperita cu o semicalota spre est (h cheie inf = 6,80 m) si in continuare doi semicilindri decalati (h cheie inf = 6,80 m, h cheie sup = 7,10 m). Arcul triumfal survoleaza catapeteasma de lemn, dar tesirea laturilor sale inferioare poate indica, ori ca in vechime a fost o alta catapeteasma de lemn mai ingusta, ori ca a fost chiar una de zid. Altarul este luminat printr-o fereastra amplasata in axul est, marginita la exterior de ancadrament de piatra, iar la interior de glafuri drepte acoperite de un arc tronconic. Acest ansamblu al ferestrei este putin retras fata de linia peretelui interior prin intermediul unei nise plate dreptunghiulare specifice acestui monument si o dovada (arhitectonica) de vechime.
Exista nisa proscomidiei scobita in peretele nordic, iluminata de o ferestruica si acoperita cu un arc in semicerc (cu arhivolta) si o nisa diaconiconacoperita cu arc, in acolada, de asemenea o firida cu arhivolta pe peretele dinspre sud si o alta lunga pentru cadelnita, Ia nord. in timpurile moderne a fost practicata o usa de acces spre exterior langa diaconicon. Altarul are pardoseala ridicata (la nivelul soleei) cu o treapta (15 cm) fata de naos.Naosul (latime maxima 7,80 m) este incununat de o bolta semisferica (h cheie = 8,50 m) ce reazama prin intermediul pandantivilor pe 4 arce in plin cintru pe directia punctelor cardinale (arcul est este cel triumfal) cu h cheie = 6,80 m.
Cele patru arce pomenite mai sus se descarca in patru colturi prin pile de zidarie dupa modelul "Cozia". in mod suplimentar, arcele nord si sud sunt intarite cu cele doua abside ale naosului (acoperite cu semicalote) ce preiau impingerile laterale ale boltii. In axul nord - sud al celor doua abside sunt amplasate ferestre de tip arhaic, dupa modelul altarului ce au deasupra cate o supralumina simpla fara retrageri din planul peretilor si astupata cu zidarie catre exterior.
Zona de vest a naosului, deschisa direct spre pronaos aminteste de spatiul unei "gropnite", fara a indeplini aceasta functiune. Este acoperita cu bolta in leagan (h cheie 7,30 m) penetrata la sud si nord de arce in plin cintru (ca niste lunete) ce sprijina pe pile de zidarie. Acest spatiu este luminat prin doua ferestre identice celor prezentate, la nord si sud.
Pronaosul propriu-zis se pare ca era izolat mai mult de naos decat in prezent, prin existenta unui zid despartitor si a unei usi (concluzie reiesita din sondajele arheologice). Este acoperit tot cu o bolta semisferica (h cheie = 8,30 m) ce se sprijina pe 4 arce laterale cu bazele in console infipte in zidurile vecine si e luminat prin doua ferestre (la nord si sud) dupa modelul originar.
In peretele nord (mai gros, de 1,40 m) este usa si scara spre turnul clopotnita precum si un alt gol ce reprezenta vechiul acces la clopotnita, acum dezafectat De mentionat ca pronaosul este putin decrosat in exterior fata de naos (model Manastirea Argesului).
Intrarea in biserica se facea prin partea de vest a pronaosului, se pare fara pridvor, printr-un superb portal din Piatra de Albesti.
Fatadele au fost realizate in stilul epocii prin doua registre de panouri aliniate unele langa altele si separate de ciubuce semirotunde complexe, dupa modelul de la conacul Golestilor, (avand, se pare acelasi mester). Ferestrele prezinta ancadramente cioplite din piatra de Albesti.
Forma initiala a turnului - clopotnita nu se cunoaste, cea actuala fiind proiectata in stilul epocii (la restaurarea de dupa 1975).

B) Etapa 1862

In fata pronaosului s-a construit o extindere a acestuia (numita in documente si al doilea pronaos ori exonartex) cu dimensiunile in plan de 5,60 x 5,10 si acoperita cu o bolta semisferica (h cheie = 8,30 m) ce reazama pe patru arce descarcate in patru pile de zidarie (ca la naos).
Interiorul este luminat de 6 ferestre, cate doua la sud si nord in partea inferioara si cate o supralumina pe aceiasi pereti. In acest spatiu s-a construit un balcon din lemn pentru cor cu o scara de acces pe peretele nord.
Intrarea in biserica se facea printr-o usa taiata in peretele vest. In fata bisericii exista un pridvor mic cu doi stalpi de sprijin.

C) Etapa sec. XX (dupa 1975)

In fata bisericii a fost demolat vechiul pridvor si a fost zidit un altul, mult mai spatios (2,45 x 5,30), avand in fata 4 stalpi de piatra (inclusiv capitelele si balustrada) si cinci arcade in forma de maner de cos (trei la vest, cate unul la sud si nord).
Executia acestui pridvor, deosebit de ingrijita, preia din arhitectura fazei initiale (modenatura, cornisa etc.).
Spatiul interior e acoperit cu o bolta manastireasca foarte pleostita fiind inaltata in mijloc de o bolta semisferica (h cheie = 4,80 m).
Ancadramentele originare ale ferestrelor au fost reamplasate la locul lor, iar pentru celelalte ferestre s-au cioplit ancadramente de piatra similare, dar simplificate.

Portalul originar a fost amplasat la intrarea in exonartex (1862), completandu-se piesele lipsa. A fost refacut turnul clopotnita si modenatura fatadelor, inclusiv cornisele. De mentionat ca fatadele etapei 1862 au fost decorate in stilul initial al bisericii cu registre si ciubuce semirotunde, solutie corespunzatoare din punct de vedere estetic, dar nu si istoric. Au fost inlaturate tencuielile de la soclu (cu ciment, din 1943) si trotuarul gros de beton.
Sursa: visitarges.ro