In anul 2008 s-a implinit un secol si jumatate de cand Ion C. Bratiau s-a hotarat sa-si amenajeze o locuinta pe locul unei mai vechi constructii situata intr-o zona colinara, la o distanta de cinci kilometri de Pitesti, in imediata apropiere a soselei care leaga municipiul resedinta al judetului Arges cu capitala tarii.
Trecerea anilor a adaugat incontinuu numeroase marturii interesante, documentar-istorice despre aceasta constructie, valoros monument arhitectonic si loc de creatie, odihna si de reflectii pe care le-au incercat de-a lungul vietii lor membrii vestitei familii a Bratienilor, din randurile carora se impune cu indreptatita autoritate morala Ion C. Bratianu, omul politic cu contributii majore la opera de faurire a Romaniei moderne in secolul al XIX-lea si partizan incontestabil al actului national de proclamare si cucerire a Independentei de Stat a tarii noastre in urma Razboiului romano-ruso-turc din anii 1877-1878.
Opera sa a fost nu numai continuata de fiul sau, remarcabilul om politic si de stat Ion I.C. Bratianu cu merite incontestabile in infaptuirea intregirii neamului romanesc odata cu Unirea de la 1 Decembrie 1918 si, ulterior, a consolidarii Romaniei Mari printr-o serie de reforme care au cuprins toate sectoarele si domeniile societatii, la care si-au adus contributie si ceilalti Bratieni: Constantin, Vintila, Gheorghe.
Casa Bratienilor de la Florica a polarizat in intreaga ei existenta atentia si interesul multor persoane si personalitati din Romania, dar si peste hotarele tarii. Aici au pasit oameni de stat si politici, scriitori, personalitati stiintifice si culturale si, nu in ultimul rand, trebuie subliniat ca liberalii din Romania au vazut in Florica o adevarata "Mecca" cum inspirat a numit-o Constantin Argetoianu.
Si Florica, dar nu numai ea, a cunoscut convulsiile istoriei, dar a reusit sa se mentina si sa se dezvolte in pofida unor vicisitudini ale vremurilor provocate nu numai de eroziuni ale naturii dar si de oameni incapabili sau rauvoitori, care in anii regimului comunist, in primitivismul lor cerebral i-au adus din nefericire pagube insemnate.
Astazi, Florica reprezinta datorita Centrului de Cultura "Bratianu" o institutie dinamica, exponentiala a cultivarii vietii si operei Bratienilor, care mentine constant interesul opiniei publice de la noi, a societatii civile, istoricilor, cadrelor didactice si altor categorii socio-profesionale pentru o opera si o idee fundamentala a societatii democratice romanesti: ctitorirea unui stat de drept, constitutional, independent, unitar si indivizibil, asa cum l-au conceput, creat si modernizat Bratienii.
Parcul dendrologic - Vila Bratianu
Remarcabil este si parcul conacului de la Florica, pe care Ion Bratianu il numea "gradinile Semiramisei". Incepand din anul 1869, in jurul Floricai se amenajeaza un frumos parc, cu alei in serpentine, strajuite de arbori cu esente exotice, monumente, un pavilion. Majoritatea arborilor, unii dintre ei exotici, au fost plantati de Alexandru Albu Golescu, recunoscut ca fiind pasionat in acest domeniu. "Aleea lui Bratianu" urca pana la padurea de pe platou, de pe care se vedeau nesfarsitele intinderi ale podgoriilor, la iazul Bratienilor, strajuit de falnici chiparosi de balta, ce-si ridicau deasupra apei curiosii pneumatofori. Parcul nu fusese croit dupa un plan initial; o sosea care urca spre casa, alta care ducea la capela in serpentine, poteci care toate duceau undeva. La realizarea parcului, o contributie majora a avut si Eliza Bratianu, a doua sotie a lui Ionel, "semanand flori de munte, flori de camp, a deschis privelisti largi doborand cativa arbori, a aruncat pe unde a putut pete de lumina". in spatele parcului, in zavoi, Ionel Bratianu a construit un bazin cimentat, cu apa curgatoare, care cu aninii dimprejur forma un frumos parc".
Grupul statuar "La Vulturi" este un monument de arta contemporana, realizat din piatra de catre sculptorul croat Josef Mestrovic. Grupul statuar se pare ca a fost realizat in anii 20 si este asezat in parcul de la Florica. Ar putea fi considerat o reprezentare simbolica a Micii intelegeri (Romania, Iugoslavia si Cehoslovacia) sau a fratilor Bratianu (Ionel, Dinu si Vintila). Grupul statuar este asezat pe locul unde era banca preferata a lui Ion C. Bratianu.
Coloana de piatra, de factura antica, greco-romana a fost adusa de fratii Bratianu din Dobrogea la sfarsitul secolului trecut. Monumentul se pare a fi unicat in judetul Arges, desi se spune ca ar fi, de fapt o coloana adusa de la manastirea Vierosi.
Crucea comemorativa de altar a bisericii de lemn din Albac este amplasata pe locul unde acest edificiu a fost reconstruit si restaurat, cunoscut in istorie ca bisericuta lui Horea, in perioada 1907- 1954. Aceasta cruce de piatra este sculptata in secolul al XIX-lea si este montata pe locul unde a fost facuta prima translatie de monument istoric din istoria muzeologiei romanesti. Biserica se pastreaza la Olanesti, in judetul Valcea, incepand cu anul 1954.
Capela Bratienilor
O alta componenta a ansamblului de la Florica este biserica in care sunt inmormantati majoritatea membrilor familiei Bratianu. Situata pe un platou din dreapta parcului, la marginea padurii, capela Bratienilor - cu hramul "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul" - a fost construita in anul 1898 dupa planurile arhitectului francez Andre Lecomte du Nouy. Biserica se impune prin monumentalitate, fiind in intregime construita din piatra de Albesti. in forma de cruce, biserica are o singura turla, patrata la baza si hexagonala in rest, invelita initial cu tabla de alama (pe care ocupantii straini au luat-o in primul razboi mondial), iar apoi cu olane, prezente si astazi. Accesul spre pridvorul deschis se face prin doua randuri de scari din piatra de Albesti, pe laterale, cu balustrade, sprijinite pe colonete. Pridvorul este sustinut de doua coloane frontale si de doi stalpi cu profil complex care includ si coloane angajate, ca de altfel si partea dinspre pronaos. Acestea au frumoase capiteluri, intre care se interpun arcade semicirculare. Biserica este incinsa, de jur-imprejur cu un brau in torsada format din trei parti, iar absidele au la exterior o serie de panouri, incadrate cu chenare. intre streasina si acestea se afla o suita de ocnite, in care sunt pictate chipurile unor prooroci si poeti, iar pe frontispiciu sunt pictati Sfantul Ioan Botezatorul, patronul bisericii, si Sfantul Apostol Pavel, in dreapta, respectiv Sfantul Apostol Petru, in stanga.
Ancadramentele laterale ale usilor de la intrare in biserica au ornamente sculpturale de un rafinament deosebit. Bolta pridvorului este semicilindrica transversala, avand la mijloc o cupola sferica de dimensiuni modeste. Absida altarului este semicirculara in interior si poligonala la exterior si are bolta curbata in asa fel, incat, spre tampla devine semicilindrica, iar pe axa bisericii are o fereastra mare si una mica in nisa adanca de la proscomidie. Catapeteasma de lemn prezinta doua registre cu icoane. Naosul se largeste brusc prin cele doua abside laterale, semicirculare in interior si pentagonale la exterior, care prezinta cate doua ferestre fiecare, iar turla deschisa are forma cilindrica, fiind luminata de opt ferestre mici. Pronaosul este scurt, cu bolta semicilindrica. Biserica nu a fost pictata niciodata, iar sub pridvor, pe latura sudica, se afla usile de acces la cavourile familiei Bratianu. In 1953 a devenit biserica de mir.
Biserica a fost sfintita pe 19 mai 1921, in vederea translarii sicriului lui Ion C. Bratianu in noua capela, solemnitate ce a avut loc trei zile mai tarziu; slujba a fost oficiata de mitropolitii Miron Cristea - primul patriarh al Romaniei - si Nicolae Balan al Sibiului; (la inceput, Ion C. Bratianu, decedat pe 3 mai 1891, fusese inmormantat in parcul conacului, pe deal, intr-o cripta construita sub supravegherea lui Eugeniu Carada, langa Florica, primul lui copil, pe care o boala necrutatoare a rapit-o din sanul familiei in iarna lui 1865). "Durerea parintilor a fost grozava si niciodata stearsa" isi aducea aminte sora ei, Sabina Cantacuzino.
A doua inmormantare solemna ce a avut loc in capela de la Florica a fost cea a lui Ionel Bratianu, rapus fulgerator de o infectie a amigdalelor, la 24 noiembrie 1927.
"La Florica, sicriul a fost asezat intr-un car tras de boi; in acea zi de iarna intunecoasa si cetoasa, convoiul, urmat de o mare multime de prieteni, autoritati si sateni, urca incet si jalnic dealul pana la capela... Bratianu se ducea sa doarma somnul de veci dupa o viata atat de stralucita in istoria neamului sau, pe acelasi deal pe care, cu 63 de ani inainte, vazuse lumina zilei. Se nascuse la Florica in vremurile Romaniei vasale, "se odihneste in pace tot la Florica, dar in vremurile Romaniei intregite". (I. G. Duca)
Peste trei ani, la 22 decembrie 1930, Vintila Bratianu va fi si el coborat in criptele de la Florica; Dinu si Gheorghe Bratianu, morti in inchisoarea de la Sighet, vor fi si ei depusi, peste ani, in capela familiei.
In anul 1907, Ion I.C. Bratianu se afla intr-o excursie in Transilvania; a gasit cu aceasta ocazie bisericuta din lemn a lui Horea intr-o stare avansata de degradare. Afland ca autoritatile intentioneaza sa o distruga, Ionel Bratianu a cumparat-o si cu trenul a transportat-o la Florica, unde a fost reconstruita si restaurata. A fost asezata in parcul de la Florica unde a ramas pana in 1954 cand a fost mutata la Olanesti, in judetul Valcea. Ionel Bratianu intentiona sa realizeze in ea un muzeu al portului popular, al traditiilor romanesti.
"Mecca liberalilor", conacul de la Florica a intrat in istorie si gratie poetului Ion Pillat, care a scris multe poezii pe terasele sale.
Conacul de la Florica merita vizitat de orice iubitor al istoriei noastre; o vizita aici va fi pentru oricine o intalnire cu istoria insasi.
"Florica nu era numai cadrul in care se evoca intreaga viata asa de dulce a copilariei, asa de vesela a tineretii, dar uneori mi se parea ca traieste, ca are un suflet plamadit din sufletele noastre ale tuturor, ale celor morti si ale celor vii". (Sabina Cantacuzino)
Sursa: www.ccbratianu.ro
Centrul de Cultura Bratianu
Program de vizitare
Luni - Joi: 8- 16
Vineri: 8-14
Sambata si Duminica: 9- 17
Date de contact
Adresa: Stefanesti, Str. Aleea Statiunii, nr. 37, jud. Arges
Tel. (+4) 0248.266.703
Fax. (+4) 0248.266.551
E-mail: culturaccb [@] yahoo.com
Web: www.ccbratianu.ro, www.culturabratianu.ro, ro-ro.facebook.com/centruldecultura.bratianu
Situat in orasul stefanesti, judetul Arges, conacul familiei Bratianu, numit, ca si satul in care se afla, Florica, in amintirea primei fiice a lui Ion C. Bratianu, este unul din cele mai frumoase domenii boieresti din Romania, pastrat foarte bine pana in zilele noastre (cu exceptia obiectelor, mobilelor si a cartilor din interior, risipite aiurea in anii regimului comunist).
Este conacul in care s-a nascut si a trait cea mai importanta familie de oameni politici romani, o adevarata dinastie civila care a dat tarii nu mai putin de trei prim-ministri, dintre care primii doi - Ion si Ionel Bratianu - au avut un rol covarsitor in realizarea Romaniei moderne, de numele primului legandu-se razboiul Independentei, cel de-al doilea realizand - tot in urma unui razboi - Unirea din 1918 si reformele ce au stat la baza democratiei interbelice.
Locuinta este atestata documentar in 1829 si era compusa din patru incaperi vechi dintre care: camera boierului, a celui ce se ocupa de vie si camera turceasca cu linul pentru scurgerea vinului in pivnita.
Prima casa de la Florica a fost construita de Ion C. Bratianu in 1858, pe partea de mosie ce i-a revenit dupa succesiunea tatalui sau. Initial, Bratianu optase pentru mosia Tigveni, unde isi petrecuse copilaria, dar, la cererea fratelui sau mai mare, Teodor, a primit al treilea lot de mosii, ce cuprindea Florica, Malureni, Galesul - Bratieni, Leresti si Simburesti.
Ion C. Bratianu (1821 - 1891) a vandut o parte din celelalte mosii, dar a cumparat langa Florica via Floreasca, vie care il va preocupa pana la moarte, ingrijind-o si exploatand-o dupa cele mai moderne retete. A fost multumit de optiunea sa pentru Florica, in detrimentul Tigvenilor care ii evocau copilaria. "Ce m-as fi facut eu fara Florica? Aici mi-am gasit totdeauna sanatatea si puterea trupeasca si sufleteasca", marturisea Ion Bratianu in 1887.
Dintr-o casa cu patru camere si o pivnita pentru vin, batranul Bratianu a construit un conac cu o frumoasa terasa deschisa la nivelul parterului. Se pare ca peste demisol si parterul vechii cladiri, proprietarul a adaugat si un etaj cu cateva incaperi.
Spre sfarsitul vietii, Ion Bratianu a fost convins de fiul sau Ionel, de necesitatea renovarii casei. Amenajarile si constructiile pe care Ionel Bratianu (1864-1927) le-a facut la Florica au durat din 1889 pana in 1925. Stilul casei este neoromanesc, impletind frumos modernul cu traditionalul.
Centrul de Cultura "Bratianu" este institutia de cultura ce functioneaza in subordinea Consiliului Judetean Arges si transmite experiente si traditii capabile sa intretina o atmosfera elevata si relevanta care se inscrie neindoielnic in beneficiul educatiei permanente.
Activitatea Centrului de Cultura "Bratianu" se adreseaza tuturor categoriilor de varsta, iar institutia initiaza si desfasoara proiecte si programe vizand cultura traditionala si educatia permanenta.
Pe langa evenimentele culturale, Centrul de Cultura "Bratianu" ofera si servicii de alimentatie publica si cazare pentru persoane fizice, juridice interesate sa-si desfasoare activitatile intr-un cadru plin de istorie.
In crama vilei Florica se pot oferi servicii pentru evenimente corporate si sociale, culturale, expozitii, training.
Sala de sedinte a Centrului de Cultura "Bratianu" poate fi inchiriata pe baza unei rezervari, ea fiind conceputa pentru a gazdui prezentari de produse, seminarii, conferinte, workshop-uri.
Evenimentele se desfasoara cu aprobarea Consiliului Judetean Arges.
Sursa: www.cjarges.ro/centrul-de-cultura-i.c.-bratianu
Biserica Bratienilor
O componenta a ansamblului de la Florica este biserica in care sunt inmormantati majoritatea membrilor familiei Bratianu. Biserica este situata pe un platou din dreapta parcului, la marginea padurii si are hramul Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul.
A fost construita in anul 1898 dupa planurile arhitectului francez Andre Lecomte du Nouy ( Ionel Bratianu adusese aici bisericuta lui Horea din Albac, care va fi mutata apoi la Olanesti ). Biserica a fost sfintita pe 19 mai 1921, in vederea translarii sicriului lui Ion C. Bratianu in noua capela, solemnitate ce a avut loc trei zile mai tarziu ; slujba a fost oficiata de mitropolitii Miron Cristea; primul patriarh al Romaniei si Nicolae Balan al Sibiului.
Ion C. Bratianu, decedat pe 3 mai 1891, fusese inmormantat in parcul conacului, pe deal, intr-o cripta construita sub supravegherea lui Eugeniu Carada, langa Florica, primul lui copil, pe care o boala necrutatoare a rapit-o din sanul familiei in iarna lui 1865. Durerea parintilor a fost grozava si niciodata stearsa; isi aducea aminte sora ei, Sabina Cantacuzino. A doua inmormantare solemna ce a avut loc in capela de la Florica a fost cea a lui Ionel Bratianu, rapus fulgerator de o infectie a amigdalelor, la 24 noiembrie 1927. "La Florica, sicriul a fost asezat intr-un car tras de boi; in acea zi de iarna intunecoasa si cetoasa, convoiul, urmat de o mare multime de prieteni, autoritati si sateni, urca incet si jalnic dealul pana la capela; Bratianu se ducea sa doarma somnul de veci dupa o viata atat de stralucita in istoria neamului sau, pe acelasi deal pe care cu 63 de ani inainte, vazuse lumina zilei."(I.G. Duca)
Ionel Bratianu se nascuse la Florica in vremurile Romaniei vasale, se odihneste in pace tot la Florica, dar in vremurile Romaniei intregite. Peste trei ani, la 22 decembrie 1930, Vintila Bratianu va fi si el coborat in criptele de la Florica. Dinu si Gheorghe Bratianu, morti in inchisoarea de la Sighet, vor fi si ei depusi, peste ani, in capela familiei . Dupa 1948, ultimul proprietar al conacului, Dinu Bratianu, a fost arestat, iar intreg domeniul a trecut in proprietatea statului care a distrus tot ce amintea de Bratieni, de la carti si obiecte, pana la mobilier. Mecca liberalilor conacul de la Florica a intrat in istorie si gratie poetului Ion Pillat, care a scris multe poezii pe terasele sale.
Conacul de la Florica merita vizitat de orice iubitor al istoriei noastre. O vizita aici va fi pentru oricine o intalnire cu istoria insasi. "Florica nu era numai cadrul in care se evoca intreaga viata asa de dulce a copilariei, asa de vesela a tineretii, dar uneori mi se parea ca traieste, ca are un suflet plamadit din sufletele noastre ale tuturor, ale celor morti si ale celor vii." (Sabina Cantacuzino)
Sursa: visitarges.ro
