Zona montana a Argesului si Muscelului - Diversitate si unicitate in Romania
Peisajul montan argesean include peste doua treimi din masivul Fagaras, intreg masivul Iezer, jumatatea sudica a Pietrei Craiului, masivul Ghitu-Frunti si o cincime din masivul Leaota, in total aproximativ 2000 km patrati de suprafata montana. Morfologia, relieful si asezarea geografica a masivelor muntoase amintite, formeaza o zona unica in tara, ca peisaj si care prin intinderea sa isi creeaza propriul climat.
Compus din sisturi cristaline, masivul Fagaras se remarca in tara noastra prin frumusetea peisajului si prin cele sapte varfuri de peste 2500 de metri altitudine, care culmineaza cu varful Moldoveanu-2544m- aflat pe teritoriul judetului Arges. Dealtfel, este putin cunoscut faptul ca peste 60%, adica aproape doua treimi din suprafata Fagarasului, precum si cea mai mare parte a varfurilor de peste 2500 de metri, inclusiv Moldoveanu, se afla pe teritoriul Argesului si Muscelului. Crestele inalte si silueta ascutita i-au determinat pe multi cunoscatori ai masivelor muntoase din Europa, sa-l denumeasca "Alpii Transilvaniei". Pe teritoriul judetului Arges sunt urmatoarele varfuri peste 2500 de metri: Moldoveanu-2544 m, Dara-2500 m, Hartopu-2506 m, Caltun-2510 m, Lespezi-2522 m, Negoiu-2535 m, Vanatoarea lui Buteanu-2507 m.
Vaile montane sudice, aflate intre muchiile lungi care se desprind spre sud din creasta principala a Fagarasului, au lungimi de peste 40 km pana la primele asezari omenesti. Aceasta zona, de aproximativ 2000 km patrati, neatinsa de om, fara asezari omenesti, in care se intalneste toata fauna si flora specifica ariei temperate, a fost supranumita de turistii straini "Alaska Romaneasca". Totodata, culmile muntoase izvorate din creasta principala a Fagarasului, in loc sa scada in altitudine, acestea cresc iarasi la altitudini care trec de 1600 metri. Cu exceptia Transfagarasanului, nici o alta vale nu are prezenta umana in afara cantoanelor forestiere temporare.Aceasta izolare extrema a ajutat fauna sa reziste, aici putand fi intalnite toate speciile cunoscute ca traind in zona temperata, ca: ursul, linxul, lupul, cerbul carpatin, jderul, acvila de munte, cocosul de munte.Masivul Fagaras, de la est la vest masoara in linie dreapta, aproximativ 70 km, iar de la nord la sud circa 45 km. Din cei aproximativ 70 km, un segment interior de aproximativ 55 km nu coboara sub 2100 de metri, facand ca Fagarasul sa aiba cea mai lunga creasta de altitudine din Europa. O alta caracteristica a acestor munti o constitue numeroasele circuri glaciare, precum si lacurile alpine situate la mari altitudini, unele din ele alimentate din izvoare subterane.
In partea vestica a Pietrei Craiului, sub Peretele Central, cu o diferenta de nivel de aproape 300 de metri pe verticala si o latime de aproape un kilometru se afla Marele Grohotis, cea mai mare intindere cu grohotis de calcar din tara.in zona Pietrei Craiului intalnim o specie de flora unica in lume, cum ar fi faimoasa Garofita Pietrei Craiului.
Cheile Dambovicioarei si Pestera Dambovicioara sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. De-a lungul timpului, apa a sapat numeroase cai dizolvand incetul cu incetul calcarul care formeaza muntele, astfel ca fenomenele carstice au dus la formarea unor peisaje unice, prin prabusirea unor bolti de pestera care au dat nastere unor arce de calcar, ca la Cerdacul Stanciului sau La Zaplaz, in abruptul vestic.
Cu aspect deluros si domol, nu foarte spectaculos, masivul Iezer-Papusa face parte din grupa centrala, principala a Carpasilor Meridionali, dar are cea mai sudica expunere, astfel ca in zilele cu vizibilitate foarte buna, se poate vedea aproape tot lantul meridional, de la Retezat pana in Carpatii de Curbura, iar uneori, atunci cand este frig si plafonul coborat ca o mare de nori, in foarte rare ocazii, se pot vedea muntii din nordul Bulgariei, ca si panglica argintie a Dunarii.
Haina vegetala a Masivului Fagaras este foarte bogata si variata: paduri compacte care acopera pantele muntilor pana la o altitudine de 17oo de metri, fanete si poieni impodobite cu tot felul de flori. Golul alpin este acoperit in mare parte cu pasuni oferind hrana pentru animale. Tot in aceasta zona se intalnesc felurite specii de flori:smirdar, campanule, gentiene, panseaua de munte, rusulita, garofita de munte, iar dintre cele ocrotite de lege intalnim: floarea de colt, sangele voinicului, iedera alba, bujorul de munte.
Atat in zonele subalpine, cat si in zonele golului alpin, intalnim o bogata fauna:ursul brun-ocrotit de lege, mistretul, jderul, rasul, veverita, cerbi si caprioare, lupul, vulpea. Foarte multe pasari infrumuseteaza padurile: forfecute, cintezoi, cojoaica de munte, ciocanitoare, sturzi, codobaturi de padure, mierle, cocosul de munte, ulii, acvile de padure, soimi, vanturei, vulturi de stanca. Numeroase reptile, cum ar fi soparla de stanca, gusterii, salamandrele misuna prin frunzisul mort. in unele locuri insorite vietuieste si vipera.
Sursa: Zona montana a Argesului si Muscelului - www.agturism.ro
