Trasee montane rutiere
Podu Dambovitei - Dambovicioara - Brusturet:
Caracteristici: drum local si forestier ramnificat din DN 73 in centrul satului Podul Dambovitei;
Distante: 5 km pana la Dambovicioara, 11 km pana la Brusturet;
Traseul incepe din centrul satului Podul Dambovitei (730 m alt., km 80 pe DN 73), ramnificandu-se din drumul national langa Podul lui Socol (denumirea de Puntea lui Socol dainuie din vremea voievodului Matei Basarab), urmeaza apoi malul stang al Dambovitei si, dupa aprox. 2 km, patrunde in Cheile Dambovicioarei (defileu de o rara frumusete) ai caror pereti verticali inalti de 200 m ne tin companie 3 km, pana mai sus de Pestera Dambovicioara (870 m alt.), care se iveste in dreapta drumului.Drumul carosabil iese din Cheile Dambovicioarei si patrunde, la scurt timp, in Cheile Brusturetului, pe care le strabate 2 km pana la punctul Brusturet (992 m alt.; 11 km de la Podul Dambovitei).De la Pestera Dambovicioara si pana la capatul Cheilor Brusturetului ne putem lasa "furati" de cateva obiective inedite: Izvoarele din Plai (un manunchi de izvoare resurgente ivite pe stanga drumului, ale caror ape formeaza o frumoasa cascada; punct de reper: casutele catunului Valea Rea, de la confluenta Vaii Pesterii cu Dambovicioara); putin mai sus, tot pe stanga, la baza unor pereti inalti, apare o alta pestera: Gaura Brusturetului (Pestera Dracilor), situata la confluenta Brusturetului cu Valea Muierii (vale cu apa). Doi km mai sus, in inima Cheilor Brusturetului, ne atrage atentia un puternic suvoi de ape care tasnesc la baza unui perete calcaros inalt de 200 m: La Galgoaie. Localnicii numesc punctul care domina peretele de La Galgoaie, situat la aprox. 200 m deasupra izbucului, poiana Cuibul Uliului (1.186 m alt.).Dupa ce am strabatut cele trei sectoare succesive ale Cheilor Brusturetului (Cheia Lunga, Cheia Stramta si Cheita), ajungem in marginea Poienii Brusturetului (990 m alt.), la confluenta Vaii cu Apa cu Valea Seaca a Pietrelor. Aici, la poalele padurilor de pe Muchia lui Stinghie si Muntele Piatra Galbena, se afla cabana Brusturet, o casa de vanatoare si un canton silvic. Din acest punct se poate continua, dupa un scurt popas, pe traseele montane marcate 2 si 3. Marcajul local cu banda galbena stabileste o legatura directa cu satul Ciocanu, pe o poteca fara dificultati deosebite, care strabate in urcus locuri incantatoare.
Podu Dambovitei - Valea Dambovitei - Satic - Cojocaru:
Caracteristici: drum local carosabil ramnificat din DN 73 la km 79;
Distante:44 km in total;
Traseul debuteaza la 500 m sud de centrul satului Podul Dambovitei, loc aflat sub Curmatura Posadei (875 m alt.), de unde se desfasoara o cuprinzatoare vedere atat catre depresiunea Rucarului, cat si catre micul bazin intramontan Podul Dambovitei. Dupa cca. 1,5 km de la ramnificatie, drumul carosabil patrunde in Cheile Mici ale Dambovitei (Cheile de la Plaiul Mare), sapate in calcarele muntilor Arsita-Piscul Jugii (pe stanga, apartinand muntilor Iezer) si Plaiul Mare (pe dreapta, apartinand Pietrei Craiului). Pe stanga se iveste si intrarea in Pestera Ursilor. Iesirea din chei se face in Lunca Berilei, dupa care, la 5 km, apar primele case din Saticu de Jos, apoi cele din Saticu de Sus (km 5 - 11; 780-840 m alt.). Ajunsi la capatul de sus al satului Valea saului, gasim un traseu marcat cu triunghi rosu care duce spre cabana Voina (Iezer). Dupa un km din Valea saului ajungem in punctul Cojocaru-Valea lui Ivan (12 km de la Podul Dambovitei), trecem podul peste Dambovita si urmam unul dintre traseele marcate 4 sau *4.Drumul carosabil continua sa urce inca 32 de km pe valea Dambovitei, trece pe langa Colonia Rachita si peste barajul lacului de acumulare Pecineagu si se incheie la Valea Vadului (44 km de la Podul Dambovitei, 1.230 m alt.).Acest traseu deserveste atat versantul de apus al Pietrei Craiului (zona Marelui Grohotis - Drumul Granicerilor), cat si versantii de rasarit si de nord ai muntilor Iezer, pana la originea vaii Dambovitei, in punctul Valea Vadului.
Trasee montane marcate
Dambovicioara - Ciocanu - Piatra Galbena - Valea Seaca a Pietrelor - Vladusca:
Marcaje: cruce albastra (deficitar)
Durata: 5- 6 ore;
Lungimea: cca. 18 km;
Diferenta de nivel: 570 m;
Tip: traseu de patrundere lipsit de dificultati;
Mai ocolit si mai accidentat decat traseul urmator, aceasta cale alpina are ca punct de plecare centrul comunei Dambovicioara (850 m alt.), de pe Valea Dambovicioarei (traseul montan rutier 1). Din primul traseu montan rutier se desprinde traseul marcat spre Vladusca-La Table, din sosea catre vale si urca sustinut folosind drumul local care strabate intreaga asezare pitoresc raspandita pe galmele din jur; mai intai pe Padina Izvorului, apoi pe Padina sirnii, drumul urca pronuntat pana la primele case ale satului Ciocanu (cca. 1.150 m alt.). Din acest punct traseul paraseste drumul local care coboara catre satul sirnea si se indreapta spre nord. De aici, pe o poteca de cal si de picior, patrunde pe teritoriul muntelui Piatra Galbena (un masiv calcaros ale carui aspecte carstice si ale carui piscuri stancoase se insira de-a lungul traseului, pe o distanta apreciabila).Primul reper intalnit dupa ramnificatia de la Drumul sirnii este Crucea Sparturilor (1.226 m alt.). Din acest punct un alt drumeag coboara prelung pana in mijlocul satului sirnea, iar traseul marcat face un lung ocol al crestei stancoase a muntelui Piatra Galbena, pe versantul sau apusean, ocol care se termina departe, spre nord, in apropierea Curmaturii Groapelor, unde bolovanisurile si coltanii incep sa dispara facand loc unor suprafete mai netede. Pe acest traseu ocolitor se insira cele trei piscuri ale Pietrei Galbene, de la nord la sud: Piatra Galbena (1.474 m alt.), Coltul Sparturilor (1.472 m alt.) si Galma Sparturilor (1.475 m alt.), toate purtand denumiri ce caracterizeaza aspecte generale ale peisajului. La nord de ultimul pisc se afla depresiunea La Gavan - excelent teren pentru practicarea schiului. Din acest punct traseul reintra pe linia de culme a muntelui Piatra Galbena, coborand treptat pana in Curmatura Groapelor (1. 396 m alt.). Traseele sirnea - Vladusca si Dambovicioara - Vladusca, care se intalnesc in Curmatura Groapelor, coboara in comun catre Valea Seaca a Pietrelor, pana cand drumul local dinspre sirnea face jonctiunea cu drumul forestier de pe aceasta vale, indreptandu-se spre Vladusca - La Table.Pentru accesul la refugiul Grindu se urmeaza ramnificatia traseului marcat 2 (banda albastra) prin padurea de pe muntele Grindu.
Dambovicioara - Brusturet - Funduri - Vladusca sau saua Funduri:
Marcaj: banda albastra
Durata: 5-6 ore;
Lungimea: cca. 16 km;
Diferenta de nivel: 570 m;
Tip: traseu de patrundere, lipsit de dificultati;
Acest traseu are ca punct de plecare centrul comunei Dambovicioara (850 m alt.) si patrunde catre versantul estic al Pietrei Craiului, folosind pe primii 6 km, pana la Cabana Brusturet, drumul turistic de pe vaile Dambovicioarei si Brusturetului (vezi traseul montan rutier 1). De la Cabana Brusturet (992 m alt.) traseul marcat ataca pantele puternic inclinate si masiv impadurite ale muntelui, folosind poteca pastorala care urca pieptis din fata cabanei pe Muchia lui Stinghie (un picior de munte care apartine ansamblului muntelui Funduri). Aceasta veritabila proba de rezistenta ia sfarsit in apropierea grupului de stane din Poiana Funduri - cea mai cunoscuta dintre ele fiind Stana din Funduri (1.368 m alt.), un important punct de reper. Aici va trebui sa ne decidem asupra directiei in care vom continua drumul, in functie spre obiectivul spre care vrem sa ne indreptam.Daca optam pentru refugiul Grindu sau pentru Vladusca - La Table, va trebui sa urmarim in continuare semnul de marcaj banda albastra, schimband directia de mers catre dreapta (nord), strabatand padurea care imbraca poalele masivului, trecand apoi pe langa cantonul silvic Lespezi si pe langa stana din Grindu prin poiana cu acelasi nume. Apoi traseul se ramnifica la stanga si urca prin padure pana la refugiu, in timp ce o alta ramura continua sa se desfasoare pe sub munte, pe la sipotul Vladusca (1.400 m alt.), pana la punctul de convergenta: saua Vladusca - La Table (1.415 m alt.).Daca avem ca obiectiv saua Funduri de pe creasta sudica a Pietrei Craiului, de la Stana din Funduri trebuie sa schimbam directia de mers catre stanga (sud), urmarind semnele de marcaj de pe traseele Plaiul Foii - Vladusca (triunghi albastru) sau Plaiul Foii - Zarnesti, varianta Vf. La Om - saua Funduri (punct rosu). Vom urca o diferenta de nivel de cca. 500 m folosind o straveche poteca bolovanoasa (Plaiul Oii sau, cum ii spuneau inaintasii, Plaiul Granicerilor). Poposim apoi in saua Funduri (1.889 m alt.), pe creasta sudica a masivului, si alegem incotro ne vom continua drumul: a) spre cabanele Garofita Pietrei Craiului sau Plaiul Foii, pe marcajul triunghi albastru peste Marele Grohotis; b) pe creasta sudica pe marcajul punct rosu pana la Vf. La Om; c) o coborare spre localitatea Podul Dambovitei, pe un traseu nemarcat;
Brusturet - Valea Seaca a Pietrelor - Grindu sau Vladusca:
Marcaj: cruce galbena
Durata: 2-3 ore;
Lungimea: cca. 6 km;
Diferenta de nivel: 423 m;
Tip: traseu de patrundere, lipsit de dificultati;
Traseul intra pe cursul Vaii Seci a Pietrelor chiar in fata cabanei Brusturet (992 m alt.) si foloseste drumul forestier pana aproape de capatul lui superior. Primii 4 km strabatem in intregime frumoasele chei ale vaii sapate in calcare (pereti verticali deosebiti de salbatici cu inaltimi de 100-200 m, grote etc.). La iesirea din chei, la poalele muntelui Grindu lasam in dreapta un alt drum forestier care traverseaza valea si urca sustinut spre Curmatura Groapelor. Daca continuam sa urcam pe drumul de pe Valea Seaca a Pietrelor numai cateva sute de metri, vom constata ca trei semne de marcaj distincte (triunghi rosu, cruce albastra si cruce galbena) se inmanuncheaza si se abat catre stanga, parasind valea si prinzand o larga poteca ce urca usor pana in dreptul stanei din Grindu (1.345 m alt.) situata in marginea unei poieni vaste. intregul manunchi de semne de marcaj se indreapta catre nord (dreapta), lasand in stanga Stana din Grindu si poteca de acces la refugiul alpin Grindu (marcata cu banda albastra si cu stalpi metalici). Se poate ajunge la refugiu dupa aprox. o ora de urcus pronuntat prin padurea de la poalele muntelui Grindu. Semnele de marcaj care s-au adunat in cuprinsul poienii Grindu vor continua sa strabata padurea, conducandu-ne pe langa sipotul Vladusca (1.400 m alt.) si, in final, in saua Vladusca - La Table (1.415 m alt.), unde se aduna nu mai putin de 10 trasee turistice ce strabat Masivul Piatra Craiului.
Cojocaru - Valea lui Ivan - Drumul Granicerilor - Plaiul Foii:
Marcaj: triunghi rosu
Durata: 6-7 ore;
Lungimea: cca. 16 km;
Diferenta de nivel: 580 m;
Tip: traseu de poteca, lipsit de dificultati;
Acest traseu turistic este cel mai vechi de pe versantul apusean al Pietrei Craiului si totodata unul de baza pentru zona de joasa altitudine, datorita marii lui accesibilitati. La punctul de plecare Cojocaru - Valea lui Ivan se ajunge cu orice mijloc de transport pe traseul montan rutier 2 (12 km de la Podu Dambovitei; 860 m alt.).Marcajul cu triunghi rosu apare langa podul peste Dambovita, din dreptul uzinei hidroenergetice, pe unde urca un drum forestier in lungul vijelioaselor ape ale Vaii lui Ivan, pentru ca dupa 3 km sa se opreasca in mijlocul unei vaste poieni, la casa de vanatoare "Piatra Craiului" (1.090 m alt.; pe hartile vechi "Valea lui Ivan"). Traseul marcat urca spre marginea superioara a poienii si patrunde in zona de padure de la poalele versantului apusean al Pietrei Craiului, pe care nu o va parasi pana la capat. Primul punct de reper este monumentul metalic Crucea Granicerului (1.330 m alt.), care marcheaza locul unde a cazut la datorie, in vara lui 1912, soldatul granicer Marin Dobre. Drumul Granicerilor urca peste cateva fire de vale pana la Piscul cu Brazi (1.438 m alt.), unde, in mijlocul unei incantatoare poienite, se desprinde un marcaj cu cruce albastra catre zona de abrupt a Marelui Grohotis. Vom cobori de pe Piscul cu Brazi pe poteca larga care continua sa strabata padurea de conifere si, dupa o serie de urcusuri si coborasuri, patrundem in vastul luminis al Poienii Lancii (1.415 m alt.). Aici avem parte de cel mai tulburator spectacol alpin de pe tot cuprinsul traseului: o panorama desavarsita, mai ales in orele de dupa-amiaza.Din Poiana Lancii, Drumul Granicerilor trece prin dreptul Izvorului Tamaselului si urca usor pana la culmea muntelui Tamasel, pe care o depaseste prin poiana Tamasel (1.430 m alt.). Din acest punct pana la Plaiul Foii, traseul trece mai intai pe langa abundenta sursa de apa permanenta (Izvorul Otetelii) si prin poienita de la Curmatura Foii (1.375 m alt.) si coboara, in final, fara intrerupere pe piciorul de munte Plaiul Mare, pana la cabana "Plaiul Foii" (894 m alt.).
Cojocaru - Valea Dragoslavenilor - Cabana "Garofita Pietrei Craiului":
Din dreptul podului peste Dambovita, de la Punctul Cojocaru - Valea lui Ivan, se deschide la stanga un drum forestier (in general carosabil) care se angajeaza in lungul Vaii Dragoslavenilor si, dupa 4,5 km, se opreste in fata Cabanei Garofita Pietrei Craiului (1.100 m alt.), situata la confluenta vailor Tamaselului si Padinei Lancii (ambele cu apa).De aici se desprind trei posibilitati de a atinge Drumul Granicerilor, pe diferente de nivel de maxim 300 m: a) pe Padina Lancii (marcaj: cruce galbena ) pana intr-un punct din apropierea Piscului cu Brazi; b) pe Izvorul Tamaselului (fara marcaj); c) pe la stana din Tamasel (marcaj:punct galben ), din valea Tamaselului pana aproape de poiana Tamasel.
Trasee montane de iarna
Practicarea turismului de iarna (cu sau fara schiuri) in Masivul Muntos Piatra Craiului este supusa unor restrictii deosebit de severe, impuse de relieful specific al masivului care, in special pe versantii de nord-vest si de vest, prezinta riscul declansarii avalanselor (care aici antreneaza si mari cantitati de grohotis) din cauza inclinarii accentuate a pantelor.
Referitor la practicarea schiului, cele mai accesibile trasee sunt cele de pe versantul de rasarit, in afara de toate drumurile carosabile, in special cele care servesc si ca trasee de acces spre adaposturile turistice din zona.
Traseele de iarna recomandate in Masivul Piatra Craiului, cu plecare din Arges, sunt urmatoarele:
Cabana Brusturet - Funduri - saua Funduri - Pietricica - Podu Dambovitei;
Cojocaru - Valea lui Ivan - Drumul Granicerilor - Plaiul Foii (inclusiv varianta Cojocaru - Cabana "Garofita Pietrei Craiului" - Drumul Granicerilor);
Dambovicioara - Cabana Brusturet - Valea Seaca a Pietrelor - refugiul Grindu;
Dambovicioara - Ciocanu - Piatra Galbena - Curmatura Groapelor - Coja - Joaca - Vladusca - refugiul Grindu;
Sursa: Zona montana a Argesului si Muscelului - www.agturism.ro
